Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Nu sper, în poala orei, ca răgazul

Sonet 375

1 min lectură·
Mediu
Nu sper, în poala orei, ca răgazul
Să îmi aline clipele trudite.
Înfig săgeata-n vămi neprihănite,
Să-mi înroșească vrerile obrazul.
Alerg secunda-n râpi secătuite
Și sap în glod, ca să găsesc topazul.
Frământă calul nestrunit izlazul,
Dar țin căpăstru-n mâini bătătorite.
Rupând zăbala, în pământ împlântă
Copita tihnei care-a-ntârziat.
M-arunc în șeaua zilei ce-nfierbântă
Un ciob de cer în urmă aruncat.
Cu coama-n vânt, un inorog se-avântă,
Să întărească timpu-nrourat.
18 martie 2005
033463
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
73
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “Nu sper, în poala orei, ca răgazul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/166962/nu-sper-in-poala-orei-ca-ragazul

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

\"Ora-Fecioara\", lat de iubire sau \"ora Fecioarei\"?
Inorog se scrie si in sonetul acesta cu II?
0
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
Ora - fecioară e mult mai aproape de adevăr. Nu știu unde ai mai întîlnit inorogul la mine, ca să-mi dau seama de asemănări sau deosebiri.
0
Nu era o intrebare bazata pe referinte bibliografice, ci pe sunetul clopotului. Atunci cand imi trece prin fata ochilor procesiunea de grauri, imi amintesc ca inorogul, este imaginea mielului, si se lasa prins de fecioara, pentru a izbavi lutul.
Eu nu comentez, eu rezonez si fac comensiuni.
Carmen
0