Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Înviere

Sonet 785

1 min lectură·
Mediu
M-afund în mâl și glezna surd ezită.
O-nfrigurare întețește chinul
Și risipește asmuțit veninul
De îndoială-n oase cuibărită.
Mirarea-n toate îmi rămâne vinul
Prelins prin colțul gurii ca prin sită,
Când umbra amurgirilor palpită
Și ofilește-n neodihnă crinul.
Târziu, pretind durerilor o vamă
Și golul vag din ziduri îl astup
Cu viers cântat pe o solemnă gamă
Suită-n cer de taine ce irup.
Orice tărâm e-a Învierii ramă,
Dacă-ți înalți smerenia în trup.
9 mai 2012
003569
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
76
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “Înviere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/14007002/inviere

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.