Poezie
Stegarul Tainei
Sonet 783
1 min lectură·
Mediu
Nu scot un sunet, dar din văi eterne,
Pe sub arcade așteptând sărutul,
Din prăvălirea șoaptei în debutul
Uitării care din adânc se cerne,
Stegarul tainei își ridică scutul
Să-ndepărteze colbul ce se-așterne
Pe gânduri vagi, sălcii, pustii și terne
Ce mi-au compus de-atâta timp avutul.
Dar nu rămân doar trunchi uscat și jalnic,
Cu murmur stins și îngălat de țânc.
Prin liniștea ce suie-n valuri, falnic,
Trec oști de bronz cu aștrii la oblânc.
Tăcerea-n care am pătruns năvalnic
E uriașul strigăt din adânc.
2 mai 2012
025.148
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Stegarul Tainei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/14006512/stegarul-taineiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Chiar mă gândeam dacă cineva va fi pe aceeași lungime de undă cu mine, cel care, la încheierea acestui sonet, am conchis că există o metaforă conclusivă a întregului, acolo, înspre finalul lui. Ai sesizat-o și îți mulțumesc pentru veghe. Așa cum poziționarea mea față de rosturile poeziei ai descoperit-o: CEEA CE ESTE MAI IMPORTANT NU SE VEDE CU OCHII, CI CU SUFLETUL.POEZIA FÃRÃ EMOȚIE NU EXISTÃ.
0

Poezia își construiește singură echilibrul conținutual și artistic, ridicându-se pe structura sonetului din juxtapuneri de cuvinte tulburătoare: tăcerea , “uriașul strigăt din adânc”, liniștea “suie-n valuri, falnic”, “Stegarul tainei își ridică scutul”…eliberând un sentiment al triumfului( nu unul zgomotos, chiar discret, cu care putem negocia) asupra vieții și dragostei, creației și cuceririi “tainei”.
Dacă tăcerea capătă atributul unui “uriaș”, iar dacă “mișcarea” liniștii e “falnică”, atunci poetul trebuie să fi fost încercat “din adânc” de acea “vibrație a inimii”( A. Munteanu).
Versul de aur al poeziei : “Trec oști de bronz cu aștrii la oblânc”