Pomul

Din volumul Orele Tăcerii (Sonete 6), aflat în pregătire.


Aceste 85 de sonete au fost scrise în 69 de zile și adună Teama, Necunoscutul, Răscrucea, Îndoiala, Spaima, Surprinderea, Rugăciunea, Speranța, Dorința, Așteptarea, Panica, Iubirea, Neajutorarea, Chinul, Întrebările, Uimirea, Nedumerirea, Seninătatea, Þipătul, Risipa, Durerea, Credința trăite timp de 10 ore, între două neașteptate și răvășitoare experiențe pe patul de spital.
Autorul s-a străduit să dea textelor independență, dar, deopotrivă, le-a alcătuit și trăit în continuitatea desfășurării lor epice.







Coperta I : reproduce o lucrare a pictorului Dmitry Brodetsky




“Chiar de am vrea, nu e altă sentință.
O vom lua de la-nceput. Cuțitul
Va despica din nou. S-a dus cu mitul
Că poți să ai la nesfârșit voință.

Fragilul trup va fi din nou lovitul,
Dar îmi voi da, cât voi putea, silință,
Să poți scăpa, cu-ntreaga ta ființă,
De spaima grea ce-ți prevestea sfârșitul.”

Așa mi-a spus cel ce mă are-n pază
Și poate scoate vitregii din om.
Îl cred deplin că în privirea-i trează

A smuls puteri din fiecare gnom.
Nădăjduiesc să văd, înspre amiază,
Cum un lăstar firav ajunge pom.