Poezie
Un pas spre ușă. Dincolo așteaptă
Sonet 316
1 min lectură·
Mediu
Un pas spre ușă. Dincolo așteaptă
Gazela blândă, fruct ce se usucă,
Iubirea ta tânjind spre geam năucă
Sub zid surpat în lacrima nedreaptă.
Deschid. Nu-i nimeni. Cine să mă ducă
Spre locu-n care ai pășit pe treaptă ?
În timp ce ursa spre apus se-ndreaptă,
Nu pot desface lațul ce apucă.
Pe străzi cerșeam un strop de apă vie,
Să pot urni din loc măcar un pas,
Dar m-a rănit străjerul care știe
Că nu mai am nici rost, nici timp, nici glas.
M-am reîntors în strâmta-mi colivie.
Între zăbrele singur am rămas.
24 august 2004
043.955
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Un pas spre ușă. Dincolo așteaptă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/136016/un-pas-spre-usa-dincolo-asteaptaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
un clasic romantic in poezia modernista ...
0
Mă interesează mai puțin categorisirile. Eu scriu așa cum îmi indică structura mea interioară.
0
draga adriane .... nu a fost o crtica .... mi s-a parut absolut interesanta combintia, pur si simplu. iar faza cu structura .... apreciez ideea. oare fac si eu la fel?... iti recomand \"Old Boy\" (de mine :D) asa dintr-o \"modestie vanitoasa\", cu precizarea \"ochi sa ai!\"
0
*combinatia
0
