Poezie
Părintelui ce-L am îi pun coroana
Sonet 258
1 min lectură·
Mediu
Părintelui ce-L am îi pun coroana
Și-i răstignesc povețele pe cruce.
Se năpustesc de brațe să-l apuce
Și în mormânt să-i ferece icoana.
Și ieri și azi misterul lui aduce
Nevoia de-a muri cu El și goana
De-a retrăi cu patimă prigoana
Spre-a învia pornirile caduce.
Nu e doar magul ce-a vestit ursitul
Păcatelor cu gesturi ce distrug.
Nu-i doar trecutul, vechiul, ațipitul
Și astăzi trupul i-L apleacă-n jug.
Cohorte-ntregi îi caută sfârșitul.
În mine stau și strigă : „ sus, pe rug ! „
10 aug.2004
022.579
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Părintelui ce-L am îi pun coroana.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/108387/parintelui-ce-l-am-ii-pun-coroanaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
da..e foarte bună...și îmi asum dreptul de a fi din nou subiectiv..e bună pentru că îmi place, pentru că are un mesaj...și pentru că are ceva cu care mă pot identifica
0
