Poezie
Divin e focul. Urma-i tremurândă
Sonet 224
1 min lectură·
Mediu
Divin e focul. Urma-i tremurândă
Nu se va stinge-n mine niciodată,
Ca să primesc putere-n trup creată
De Cel ce-a strâns nădejdea în izbândă.
O candelă într-un ungher păstrată
Înfrânge spaima care stă la pândă
Și îndoiala, gata să mă vândă
Pe-un bob de mir din lava ei curată.
Ar trebui să ne zidim mai bine
Cu taină-n gest. În ochi de cer trăim
Spre slava celor patru zări divine.
Ca-n cuget blând virtute să primim.
Să ne urcăm pe munți în propriul sine,
S-aprindem ruguri, primenți să fim.
17 iulie 2004
002.322
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Divin e focul. Urma-i tremurândă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/101939/divin-e-focul-urma-i-tremurandaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.