Poezie
dragoste la licitatie
1 min lectură·
Mediu
Dragostea mea e de vânzare
Mie nu-mi mai trebuie pentru că
Nu mai are obiect
Și nu știu ce să fac cu ea
Așa ponosită, fără vlagă
Uitată după ușă
Sprijinită cu greu de o speranță
Mică
Și ea cam palidă
Mai bine o scot la vânzare
Să o ia cineva care mai are
Nevoie de ea.
O mai cârpește, pe ici pe colo
Îi dă ceva de mâncare
Un sărut, un zâmbet, o lacrimă
Și o așează
În piept, că, poate, cine știe
Își revine
Sau mai bine o scot la licitație
Cu strigare sau mai bine în șoaptă
Să nu simtă că vreau să o
Înstrăinez….
O dată, de două ori, de trei ori
Adjudecată
De domnul acela din spatele
Sălii
Da, da, acela care te ține de mână
În locul meu.
011.605
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Furnica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Furnica. “dragoste la licitatie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-furnica/poezie/13902357/dragoste-la-licitatieComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NVNVninel vrânceanu✓O construcție cursivă, un titlu de actualitate și parcă puțină dezamăgire. Oare pentru înstrăinarea dragostei, chiar într-o formă modernă, ce tinde să devină firească?
0