Poezie
Autoportret necesar și suficient
1 min lectură·
Mediu
‘mi-amețesc opțiunile și nu-i bine nu-i bine
trebuie să fiu asemănător cu un paișpe derutat să merg cu douășunu la sigur:
indicatoare ortografie vizibilitate impecabil mie să-mi fie bine
mult mai bine am o parte partea zglobie în dreptul inimii țin un plic:
ciorapi de damă: da’ dă bine! în partea opozită tristețe mare-mare masculină
ei și!? la nivelul mării multă apă plată degusut clătesc scuip
se cuvine o schimbare binevenită în Cartea de Imobil.
mă numesc Blaise Pascal detest metafizica scepticismul ambivalențele dualitatea
corpospiritul meu face cât o tribulație ușoară din scrisorile provinciale matinale
dimineața la prânz și dupăamiază nu mănânc ceea ce nu este valabil seara
invariabil adevărurile sunt neinspirate precum cuiele încercate pe mine
n-au crucificat pe nimeni a fost doar sângele atotcuprinzătoarei stupidități
n-am dubii Președintele de Bloc spune că eu “nu sunt” până vine transsexualul
Șeful erudit scrie: cap de locatar pe masă hârtii ordonate: L, ML, XXL, etc.
necesar și suficient.
27 ianuarie 2004
033.612
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Firica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Firica. “Autoportret necesar și suficient.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-firica/poezie/61566/autoportret-necesar-si-suficientComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ZADistincție acordată
mie mi-e somn
mă întorc pe o parte și pe cealaltă
sunt stresat
privesc o libelulă moartă într-un copac
opac
să fim liberi ni se spune de la megafon
urlă-mi rărunchii omule
spulberă-mi ochii
toată viata mi-am dorit să pot spune unele lucruri despre care nu se știe nimic
niciodată
nici eu nu știu nimic
și tocmai de aceea îmi place să spun
cine știe totul
nu e niciodată liber
te rog iarta-ma
mi-au căzut frunzele pe ochi
și nu mai văd nimic
iartă-mă
e necesar și suficient
mă întorc pe o parte și pe cealaltă
sunt stresat
privesc o libelulă moartă într-un copac
opac
să fim liberi ni se spune de la megafon
urlă-mi rărunchii omule
spulberă-mi ochii
toată viata mi-am dorit să pot spune unele lucruri despre care nu se știe nimic
niciodată
nici eu nu știu nimic
și tocmai de aceea îmi place să spun
cine știe totul
nu e niciodată liber
te rog iarta-ma
mi-au căzut frunzele pe ochi
și nu mai văd nimic
iartă-mă
e necesar și suficient
0
AN mi-a rastalmacit doua din cele trei cuvinte
nerestalmacitul era numele ei
m-am gandit eu ca n-avea cum
la botez popii i s-a umplut gura cu el
il mai poarta si altele
mie imi place doar la ea
fara ea alea doua nu mai inseamna nimic
i-as scrie o poezie
daca o rastalmaceste!?
suficient.
nerestalmacitul era numele ei
m-am gandit eu ca n-avea cum
la botez popii i s-a umplut gura cu el
il mai poarta si altele
mie imi place doar la ea
fara ea alea doua nu mai inseamna nimic
i-as scrie o poezie
daca o rastalmaceste!?
suficient.
0
am eu o obsesie pentru literele mici
poate pentru ca mama ma striga asa
cateodata sunt ventriloc apatic niciodata secund cateodat a abstract
despartirea a fost intentionata
stai \"ca compun\"
urasc scolile opteziciste denumirile pompoase ale unor sceptici ce s-au inecat in alcool
contuziile de la ski si las vegas-ul
si totusi nu urasc
diminetile cand ma trezesc mahmur
necesar si suficient