Poezie
Autoportret narcisist în finalele mondialelor de foot-ball
1 min lectură·
Mediu
\'nainte să suni avusesem weblog genetic cu cheia
te-am întrebat dacă ești singură
eram de partea cealaltă a ușii
gol
toți copiii au venit pe lume-ntr’o vreme deosebită
expectație a fertilității științifice a părinților
verzi
vizavi de locus-ul controlului
mai am câteva resurse umane
gata lipsit de caracter mă pitesc pe după nenumăratele liposucții publice
ies și mai primesc/ies și mai primesc
o caracterizare
alt caracter
locuțiuni verbale
și altele
multe
de fapt sunt o frunză cu nervuri proeminente nu ca paleta de ping-pong capac
atracție unde suprafețele se calculează extrapolând
se alege de mine ceva ca o umbră de cerb și coarne-n praf
vorbe de clacă
cursul spot măsoară
diferența
succesiv
succesul
024.090
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Firica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Firica. “Autoportret narcisist în finalele mondialelor de foot-ball.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-firica/poezie/192355/autoportret-narcisist-in-finalele-mondialelor-de-foot-ballComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SGca sa vezi ca nimic nu-i intamplator pe lumea asta si ca ... cerbi au fost si cerbi sunt inca si-or fi in...
et tout ca...
dar uite despre ce era vorba:
\"Când unul dintre noi lovește un cerb, aleargă să vadă jivina căzută. Ia o crenguță și-i scutură blana încet, fiindcă se știe că toți cerbii-s făcuți din fâșii de nori iar norii, de aceea trebuie dați la o parte, ca să poți ajunge la trupul cerbului. Pe urmă vânătorul scoate dintr-un săculeț ce-l are asupră-i puțin polen galben pe care-l strânsese cu grijă, din vreme, de la florile câmpului; îl ține între degetul mare și inelar, presară puțin pe botul cerbului, apoi duce polenul la buze și-l suflă spre tabără, ca să îndemne într-acolo duhul cerbului\"
(fragment din povestirea \"Vânătoarea de cerbi\", spusă de Săgeată Aprinsă, tribul Acoma Pueblo, publicată în The North American, octombrie 1923)
eu dupa ce am aflat asta mi-am dat seama ca exista la ei o anumita etica a vanatorii, nu?
adica, vreau sa zic, si moartea poate fi frumoasa, nu-i asa?
et tout ca...
dar uite despre ce era vorba:
\"Când unul dintre noi lovește un cerb, aleargă să vadă jivina căzută. Ia o crenguță și-i scutură blana încet, fiindcă se știe că toți cerbii-s făcuți din fâșii de nori iar norii, de aceea trebuie dați la o parte, ca să poți ajunge la trupul cerbului. Pe urmă vânătorul scoate dintr-un săculeț ce-l are asupră-i puțin polen galben pe care-l strânsese cu grijă, din vreme, de la florile câmpului; îl ține între degetul mare și inelar, presară puțin pe botul cerbului, apoi duce polenul la buze și-l suflă spre tabără, ca să îndemne într-acolo duhul cerbului\"
(fragment din povestirea \"Vânătoarea de cerbi\", spusă de Săgeată Aprinsă, tribul Acoma Pueblo, publicată în The North American, octombrie 1923)
eu dupa ce am aflat asta mi-am dat seama ca exista la ei o anumita etica a vanatorii, nu?
adica, vreau sa zic, si moartea poate fi frumoasa, nu-i asa?
0
cateva expresii care nu-si prea gasesc locul:
\"expectatie a fertilitatii\"
\"locus-ul controlului\"
\"cursul spot\"
A treia strofa, fara intentie, este interesanta. Cumuland, as spune colaj.