Poezie
culture pub
- cu gura plină -
3 min lectură·
Mediu
Cotidianul național editat de S.C. Crucișătorul S.R.L. – Cod Unic de Înregistrare 17457202 din 07.04.2005 ISSN: 1841 – 2726, cu un CONSILIU EDITORIAL ce cuprinde pe Cristian Tudor Popescu, Director (ctp@gandul.info), Adrian Ursu, Redactor șef (adrian.ursu@gandul.info), Bogdan Chireac, Redactor șef (bogdan.chireac@gandul.info), Lelia Munteanu, Redactor șef (lelia.munteanu@gandul.info), Marius Nițu, Redactor șef-adjunct (marius.nitu@gandul.info), Serinela Spătărelu, Redactor șef-adjunct (serinela.spatarelu@gandul.info), SENIOR EDITOR Mircea Dinescu (mircea.dinescu@gandul.info), SECRETARI GENERALI DE REDACÞIE Crișan Andreescu (crisan.andreescu@gandul.info), Nicolae Militaru (nicolae.militaru@gandul.info), IT MANAGER Ciprian Buduru (ciprian.buduru@gandul.info), ȘEFI DEPARTAMENTE Rodica Ciobanu – Politic (rodica.ciobanu@gandul.info), Adrian Cercelescu – Social-reportaj (adrian.cercelescu@gandul.info), Andreea Bratosin – Externe (andreea.bratosin@gandul.info), Gabriela Ștefan – Investigații (gabriela.stefan@gandul.info), Cristina Munteanu – Cultură (cristina.munteanu@gandul.info), Melania Mandras Vergu – Educație (melania.vergu@gandul.info), Cristina Trfaș – Economic (cristina.trefas@gandul.info), Adrian Macarie – Sport (adrian.macarie@gandul.info), Elena Cristian – Director marketing-publicitate (elena.cristian@gandul.info) și cu tot neamul lor!; repetăm că ziarul Gândul este editat de societatea „Crucișătorul” SRL., ACÞIONARI Publimedia 60%, Cristian Tudor Popescu 14%, Mircea Dinescu 8%, Adrian Ursu 6%, Bogdan Chireac 6%, Lelia Munteanu 6%, REDACÞIA Piața Presei Libere nr. 1, Corp A3-A4, Sector 1, București, Tel: (021) 205 31 35; 201 31 28; Fax: (021) 205 31 88, E-mail: redactia@gandul.info, www.gandul.info, DEPARTAMENTUL PUBLICITATE Tel: (021) 205 31 60, 205 31 63, Fax: (021) 317 88 95, E-mail: publicitate@gandul.info, ABONAMENTE Unde? ..., publicație auditată BRAT, în ediția de joi, 15 iunie 2006 (anul II, numărul 343, 90 bani / 9 000 lei) ne spune pe prima pagină că: „Punând în practică o hotărâre a pesediștilor din Consiliul General al Capitalei, fostul ministru Mona Muscă a vândut closetele ca restaurante și bibliotecile ca spații comerciale”, sub semnătura Mariei Manoliu (maria.manoliu@gandul.info).
Extraordinar! Și, formidabil: „... din trei parcuri bucureștene monument istoric ...” /sic!/.
Cele cinci closete, din monumentul istoric, sunt: WC SC Dino Parc SRL, WC SC Total Forest SRL, WC Solo Exim SRL, WC Alvi Com SRL, WC Siretul SRL. Dar cinci closete sunt și cu: „... tot ce s-a mai găsit de înstrăinat a fost doar un closet public, respectiv WC SC Eurosam 97 SRL.”, asta pe lângă haznalele WC 1 Platanus SRL 1 și WC 2 SC Platanus SRL.
Bineînțeles că le-a vândut ca răspuns la nu mai puțin de trei solicitări adresate de foștii primari PSD ex-ministrului Răzvan Theodorescu, la nici trei luni de la instalarea Monei ca ministru al Culturii și Cultelor.
Dacă mă gândesc bine, le-a luat ceva timp – de la 21 martie 2005 până astăzi 15 iunie 2006 –, componenților enumerați din redacția ziarului și din acționariat, să mănânce atâta amar de conținut din atâtea și atâtea closete și haznale monumentale și istorice pe deasupra. Bine că sunt bine crescuți și se șterg la gură cu prima pagină. Pe ultima, p.12, o păstrează ca să se șteargă la fund, după ce-o să-i treacă pântecarița.
Totuși, de ce nu ne-or fi spus-o și nouă mai din timp, când era „masa” caldă și proaspătă?
Pentru conformitate: http://www.gandul.info/2006-06-15/fostul_ministru
046.098
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Firica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 475
- Citire
- 3 min
- Versuri
- 7
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Firica. “culture pub.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-firica/poezie/188386/culture-pubComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FNFNfelix nicolau✓vad ca e integrat la poezie. o iau de buna si as zice ca, putin mai concentrat, experimentul asta administrativ si firav condimentat ar putea da bune roade.
0
AMFirica, toate-s vechi si noua toate... sa-ti mai spun din mirarile mele, ce rost ar mai avea cand aici am de-a face cu superlativul absolut fata de un banal comparativ pe care eu l-as putea scoate din mine, cum ca x ar fi mai mare cacat ca y.
Mi-a placut informatia, si eu ii iubesc pe unii dintre cei enumerati, si nu oricum, ci toata fiinta mea
Bobadil.
Mi-a placut informatia, si eu ii iubesc pe unii dintre cei enumerati, si nu oricum, ci toata fiinta mea
Bobadil.
0
AFFelix, Bobadil,
desigur că-i vorba de poezie: cadrul și ambianța, miresmele, modul poetic în care e răsucită problema, experimentele lingvistice ale autoarei articolului, câmpurile diverse spre care e trimis gândul cititorului să bănănăie, toate pledează pentru poezie.
m-am reținut să citesc articolul într-o cheie politică, economică, ori penală, pentru că aș fi fost obligat să mă întreb și eu, ca tot omul, care-i rostul SRL-urilor ălora, câte or fi fiind ele cu toatele, și care e rolul lor, la urma urmelor. adică fac economie de piață contrară legii, ele? adică exploatează ilegal prestațiile cetățenilor, statul transferându-le doar dreptul de organizare a locurilor pentru prestații, mai apoi acestea îsușindu-și pe nedrept drepturile de autor și profitul rezultat? în afara unor astfel de termeni nu prea văd ce rol ar avea Ministerul Culturii și Cultelor în toată tărășenia asta mirositoare pe care o răscolește, total lipsit de inspirație, redacția gânditorilor.
a, ca să nu uit, pe vremuri, când ministrul reformei era Mircea Coșea, a vrut omul să ofere spre dezbatere publică viziunea sa asupra reformei. a făcut o conferință de presă, a înmânat fiecăruia un dosar de presă, a distribuit niște broșuri, afișe, a făcut o expunere și a răspuns întrebărilor. pe afiș era o poză a gânditorul din Hamangia. din partea ziarului Adevărul, a fost la conferința aceea de presă o jurnalistă ce acum e personaj cheie în redacția și administrația Gândului. una din întrebările jurnalistei a fost: ce face omulețul acela de pe afiș, stând așa .. chircit? nu mai țin minte ce i s-a răspuns.
desigur că-i vorba de poezie: cadrul și ambianța, miresmele, modul poetic în care e răsucită problema, experimentele lingvistice ale autoarei articolului, câmpurile diverse spre care e trimis gândul cititorului să bănănăie, toate pledează pentru poezie.
m-am reținut să citesc articolul într-o cheie politică, economică, ori penală, pentru că aș fi fost obligat să mă întreb și eu, ca tot omul, care-i rostul SRL-urilor ălora, câte or fi fiind ele cu toatele, și care e rolul lor, la urma urmelor. adică fac economie de piață contrară legii, ele? adică exploatează ilegal prestațiile cetățenilor, statul transferându-le doar dreptul de organizare a locurilor pentru prestații, mai apoi acestea îsușindu-și pe nedrept drepturile de autor și profitul rezultat? în afara unor astfel de termeni nu prea văd ce rol ar avea Ministerul Culturii și Cultelor în toată tărășenia asta mirositoare pe care o răscolește, total lipsit de inspirație, redacția gânditorilor.
a, ca să nu uit, pe vremuri, când ministrul reformei era Mircea Coșea, a vrut omul să ofere spre dezbatere publică viziunea sa asupra reformei. a făcut o conferință de presă, a înmânat fiecăruia un dosar de presă, a distribuit niște broșuri, afișe, a făcut o expunere și a răspuns întrebărilor. pe afiș era o poză a gânditorul din Hamangia. din partea ziarului Adevărul, a fost la conferința aceea de presă o jurnalistă ce acum e personaj cheie în redacția și administrația Gândului. una din întrebările jurnalistei a fost: ce face omulețul acela de pe afiș, stând așa .. chircit? nu mai țin minte ce i s-a răspuns.
0
AFhttp://www.cultura.ro/News.aspx?ID=831
0