Jurnal
Sonet cu și-uri
1 min lectură·
Mediu
și abia aștept acele replici cutremurătoare luând în considerație orice atac
uite ce umăr aflat în minoritate am câtă vreme celălalt e plin de gloanțe
și vor labilele-mi pleoape mai multele cumplite fapte pervers posibile
coregrafia-i tocmai substanța lor ca orice-i dat a fi fiind în firea asta
și toate recompensele privirilor neprevăzutelor reglări desăvârșite
dat fiind că mereu mă tot aflu-n disperarea atmosferei camerei
și-a deconturilor nenumărate care de care tot mai bine spuse
oricărei provocări ce m-ar scoate din fire fie aiurea venind
și a-ntâlnirilor luminilor controversate numai d-un așadar
când simt numai nevoia să port chiar urmele-ți nescrise
și chiar gestul ce are ca poart-un gust ceva mai aparte
când vorbele-s spuse-ntocmai de buze buză pe buză
și de altă armă ce eu nu-s în stare să scot la vedere
propășită chiar să fiu așadar mereu controversată
046.091
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Firica
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Firica. “Sonet cu și-uri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-firica/jurnal/14009943/sonet-cu-si-uriComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AFmulțumesc pentru răbdare... și pentru interpretare.
...
textul inițial e cam de acum cinci ani.
da, conține "și" o transpunere. forma e un experiment, dar nu e primul de felul ăsta pe care-l fac. și conținutul este un experiment.
văd eu dacă, până la urmă, încheg un volum de sonete.
...
textul inițial e cam de acum cinci ani.
da, conține "și" o transpunere. forma e un experiment, dar nu e primul de felul ăsta pe care-l fac. și conținutul este un experiment.
văd eu dacă, până la urmă, încheg un volum de sonete.
0
SBam vrut să las un comentariu pe text dar am rămas siderată o bună bucată de vreme nu am putut clipi (bine, am și genele lungi, se înțelege, s-au lipit între ele). totuși nu pot să trec pe lângă asta: "uite ce umăr aflat în minoritate am câtă vreme celălalt e plin de gloanțe" fără să zic: bună ziua!
"coregrafia-i tocmai substanța lor ca orice-i dat a fi fiind în firea asta" - copleșitor și coraline mi-a zis să vă transmit că este invidioasă pe versurile sonetelor dumneavoastră pe care ea, în neștirea ei, le numește descreierate sau trăsnite pentru că la ea lucrurile nu sunt fixe niciodată, de aceea face 13-14 din poemele ei.
"propășită chiar să fiu așadar mereu controversată"?! râd. bine, domnule! ce naiba să mai zicem. de acord!
salut, trăim!
"coregrafia-i tocmai substanța lor ca orice-i dat a fi fiind în firea asta" - copleșitor și coraline mi-a zis să vă transmit că este invidioasă pe versurile sonetelor dumneavoastră pe care ea, în neștirea ei, le numește descreierate sau trăsnite pentru că la ea lucrurile nu sunt fixe niciodată, de aceea face 13-14 din poemele ei.
"propășită chiar să fiu așadar mereu controversată"?! râd. bine, domnule! ce naiba să mai zicem. de acord!
salut, trăim!
0
AFdoamnă,
eu am luat notă.
până și Arcibald mi-a spus că afirmațiile "siderată" și "invidioasă" ar fi cazul să mă îngrijoreze - vorbesc despe efectele imediate induse și lăsate, de ceea ce scriu eu, asupra cititorilor.
categorisirea componentelor poemului a fi fiind "descreierate sau trăsnite" este justă. vorba sa (a Coralinei!): "... lucrurile nu sunt fixe niciodată, ...".
vă mulțumim apelând, nu ne dăm seama din ce motiv, la o formulare destul de controversată: sau/și.
eu am luat notă.
până și Arcibald mi-a spus că afirmațiile "siderată" și "invidioasă" ar fi cazul să mă îngrijoreze - vorbesc despe efectele imediate induse și lăsate, de ceea ce scriu eu, asupra cititorilor.
categorisirea componentelor poemului a fi fiind "descreierate sau trăsnite" este justă. vorba sa (a Coralinei!): "... lucrurile nu sunt fixe niciodată, ...".
vă mulțumim apelând, nu ne dăm seama din ce motiv, la o formulare destul de controversată: sau/și.
0
O stare de transpunere a realității sub o formă filozofică sau poate altfel decât aș putea spune eu în mod direct, și și-urile din doi în doi își au rostul lor e un fel de subliniere sau de ce nu de atenționare în mod voit a ceea ce trebuie spus, dar mai ales înțeles. Poemul se sprijină pe versuri din doi în doi. Interesant!