Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Trei pagini dintr-un jurnal ridicol

1 min lectură·
Mediu
O căutam cu lumânarea. Mai ales vara. Mă țineau în curte. Îi anunțam că trec pe la ei, ca să bem o bere, să mâncăm alune, să fumăm mult, excesiv, dar confidențial. ... Repet, e o măsură voluntară cerută de Primul-ministru, repet, avem atâtea pe cap, multe fire de păr și mai suntem și în pragul depășirii pragului caniculei, asta ca să nu spun că m-am înregistrat a fi având caracteristici tropicale (zău așa!): firmitas, utilitas, venatus – în context vitruvian, fapt ce mă face să reclam că șurubul lui Arhimede, să zicem, alegând la întâmplare, e făcut de un melc, fără rațiuni practice și că melcul a purtat “la viața lui” de toate: cămașă, cravată, păr lung, pantaloni, barbă și mustăți (de stânga și de dreapta, simetric!) și hai!, că dacă mai fumăm una ne depășim ignoranța. E posibil. Orice. ... Mă-ntorceam acasă ca lovit de dambla. Mă-nchipuiam finanțator. Făceam opere de binefacere normale, fără rețineri. Eram tentat să mă rad în cap. Abuziv. ... Doamne, dar mă presa! Ședea douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru pe capul meu cu oferte variate. Eram montat. Sau, cum să spun ...
043.140
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
193
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Firica. “Trei pagini dintr-un jurnal ridicol.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-firica/jurnal/13899214/trei-pagini-dintr-un-jurnal-ridicol

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@gena-gurauGGgena gurau
aha!
durabilitate, utilitate, estetică.

de unde deduc, în subiectivismu-mi declarat tembel, că cei mai totali arhitecți au fost dintotdeauna inginerii. :D
..și-o declar, mai ales când subscriu rânjind la teoria melcului în contextul \'șurubului lui Arhimede\'.
păi gândește-te și tu, este că parcă il și vezi cum chiuie, alunecînd spre un mare necunoscut, prin, să zicem de ex, mașina de tocat??? :)))

eu l-am simpatizat instant cu toată simetria la purtător.

........

în ultima vreme citesc foi desprinse din jurnale de tot soiul.
zău dacă nu mă refrișează. spontaneu și iremediabil.

0
@adrian-firicaAFAdrian Firica
Gena,
e invers: estetică, utilitate, durabilitate.
dar, după câte mă știi, sunt un pervers iremediabil.
te invit să-mi spui: câte \"coate\" avea Da Vinci?
0
@gena-gurauGGgena gurau
mda. recunosc, m-am ars pân\' la maronire.
da\', te asigur, una durabilă ( fo\' câteva luni..zic eu ), utilă și, evident, estetică. :))
și, și mai evident, sigur, sigur - bag mâna-n foc!! - în aceeași ordine, mai mult sau mai puțin perversă.

cât despre...
m-ai făcut să mă gândesc la propriu cât îl dureau coatele - sorry, da\' atât pot scoate acum, de-abia mai știu să tastez..
așa că, prefer să mă duc la nani cu gândul la ce se întâmpla și ce scotea din brațele de dincolo de coate.
sau, dacă te deranjează răspunsul previzibil, dezamăgitor și atât de afurisit iremediabil exclusiv al meu, consideră-l nul și tratează-l exact ca pe un \'mă doare-n cot\'.

te vei ocupa cu siguranță de rest. :D
0
@adrian-firicaAFAdrian Firica
Gena,
uite cum stă treaba cu \"coatele\" lui Da Vinci, atunci când făcea pe pictorul (că atunci când făcea aparate de zbor, pușcării, mașini de tortură, tancuri, scene turnante sau organiza \"parade de mode\" pentru lumea mondenă - nu știu cum și de ce le făcea!?):
Da Vici lua în mână (în dreapta, pentru că era stângaci!) o chestie (o baghetă, care are la un cap înfășurată o cârpă, ori vată, ori câlți) care se numește \"main stops\" și își sprijinea cotul pe talie, sprijinea mai apoi bagheta, cu partea capului înfășutat pe marginea tabloului umed, apoi sprijinea cotul mâinii stângi pe această punte și dădea din \"poigne\" ca să facă toate chestiunile de detaliu ale tabloului.
0