Dor

Dragostea vine, dragostea pleacă,
Dorul, numai, atârnă de-o cracă;

Nu stiu de ce, dar ma deranjeaza versul al doilea, e ceva in neregula aici cu accentele; eu l-as rescrie, dar nu știu cum, poate așa:

Dorul, el singur, stă pe o cracă

Simplu, direct si spus cu talent sunt insusirile cu care ne-a obisbuit poezia domnului Erbiceanu . Problema de ritm observata de Luchi se poate rezolva si prin inversarea primelor doua cuvinte din cel de al doilea vers

Luchi,

Apreciez parerea ta. Eu vad, insa, lucrurile putin diferit.
Cuvantul \"numai\" este cel care da greutate versului. El implica exclusivitate. Modificand-ul, asa cum sugerezi, versul si-ar pierde din forta. Daca cuvantul este citit
cu pauza necesara, asa cum cer virgulele intre care a fost incadrat si cu accentul pe prima silaba, asa cum cred ca este normal, efectul va fi cel dorit. Daca cuvantul \"atarna\" e cel cu pricina, treaba devine si mai complicata. Sensul lui principal este \"de a sta suspendat\". Este exact ceea ce am vrut sa spun. Iti multumesc pentru interventie si esti binevenita pe pagina mea.

Nea Dumitru,

Asa cum am incercat sa-i explic si lui Luchi, pentru mine, intreaga greutate a versului cade pe al doilea cuvant (\"numai\").Schimband-ul, o parte din efect se pierde. Dar, propunerea pe care o faci este fara cusur. Daca au sa mai fie si alte comentarii, referitoare la acest vers, n-o sa-mi ramana decat sa arunc o noua privire asupra lui, si sa decid. Iti multumesc pentru opinia dumitale sincera.

Adrian, sigur că e foarte greu să pui materialul dorit într-o formă perfectă. dar ai reușit fără cusur la toate (în afară de versul 2) să scoți o aceeași formulă, care se repetă de la jumătatea fiecărui vers și îmi pare rău că nu înțelegi la ce mă refer. În altă ordine de idei, sunt născut în zodia fecioarei binevenite în pagina ta, dar sper să fiu și eu binevenit!!!

Chiar dacă inversezi sau nu cuvintele din al doilea vers, mie poezia mi-a plăcut, în special pentru mesajul transmis...

\"Prind, ca din palme, să se răsfire
Ciobur’le strânse în amintire;\"

Aici, la cuvântul cioburile, cred că ți-a scăpat un i în locul căruia ai pus apostrof!
Imaginea asta mi-a plăcut mult și mă gândeam că uneori strângem pumnul tare să nu ne scape amintirile și ne trezim că sângerăm puternic de la cioburi....
Cu multă simpatie,
Magdalena

Luchi,

In primul tau comentariu mi-ai vorbit de accente. De aici neintelegerea. Din cel de al doilea, am priceput ca te deranja o dereglare a ritmului interior. Am facut corectia necesara. Dupa cum vezi, esti bine venit pe pagina mea. Multumesc pentru ajutor.

Magdalena,

Ma bucur cand vad ca mesajele, din poeziile mele, sunt intelese. La urma-urmei, pentru asta scriu. Referitor la \"i\"-ul de care pomenesti, contragerea a fost necesara pentru mentinerea ritmului (daca n-as fi folosit apostroful, m-as fi trezit cu o silaba in plus). Multumesc pentru comentariu.

cuminte stil, cu minte, cu ritm si melodie... intr-adevar numai Dorul poate scrie astfel.
voi mai trece cu placere pe caile astea ale dorului...
cu drag geea

Geea,

Ai atins un punct sensibil. Poezia de fata nu se putea scrie altfel. A trebuit ca, in numai cateva imagini, sa prind esenta acestui fenomen, fenomen care ne framanta pe toti de cand ne stim.
Comentariul tau ma face sa cred ca am reusit. Multumesc.

\"Ca o minciună, consolatoare,
Vremea ne ninge, clipa ne doare.\", eu cred ca inainte de cuvantul \"consolatoare\" virgula ar trebui sa lipseasca, cealalta avandu-si rostul de a indica folosirea inversiunii.
Si totusi, ca factor de fond eu ma intreb de ce \"vremea\", care \"ne ninge\", ne imbatraneste oricum cu voia sau fara voia noastra, ar fi \"o minciuna consolatoare\" ???.. Eu NU cred ca ADEVARUL batranetii poate consola pe cineva, ci dimpotriva ar face-o folosind numai o minciuna a reversibilului.. [cel putin asa gandesc eu ca e logic..]
Si tot asa, in cazul cand \"clipa\" ar fi si ea \"o minciuna consolatoare\", atunci unde apare efectul ei consolator? in durere? ..
Sensul acestor doua versuri pare a rasturna realitatea, deci pica.. cam absurd.

Dudi,

Este adevarat ca folosesc in exces virgulele. O fac, insa, cu un scop precis. Vreau sa scot in evidenta anumite cuvinte, sa le accentuez, chiar daca nu respect intru totul regulile impuse de \"Indreptare\". Dar, privite cu alti ochi, daca deranjeaza, sunt gata sa ma conformez. Multumesc!