Adrian DUMITRU

... dar in acest caz, o buna parte din poezia sec. XIX, ca sa nu mai zic de o mare parte din literatura XX, a incetat, tout court, sa mai existe. Si pentru ca suntem intr-un vis iberic, atunci ar trebui obliterat un poet foarte pastisat pe la noi, daca nu si plagiat, chiar.

Am citit textul dvs. tocmai pentru ca sunt convins ca exista o literatura a laturii intunecate a lunii, ilustrata fie in gama ludica de Catullus si Martial (niciodata tradus integral in romana, dar, de fapt, niciodata tradus in mod real in nici o limba, si asta pentru ca filologii clasici nu pot renunta la pudoarea naturala a mediului lor, in vreme ce autorii cu care s-au hranit - if so!- au facut-o foarte bine, tocmai pentru ca exista o poezie a lui \"lado oscuro\") or Petronius, si mergand pana la Pink Floyd (de ce nu??? - numai ca aici schimbam registrul), ori Cyril Collard sau Michel Tournier. Ca sa nu mai spun nimic de Anais Nin.

Istoriile cu tarfe si pesti, mai mult sau mai putin mardeiasi, sunt, din punctul meu de vedere, un pariu literar. Deloc usor castigat si foarte dificil de scris - si asta pentru ca frontiera dintre literatura mainii drepte si proza mainii stangi este foarte flexibila.

Convingerea mea este ca exista o poezie a lui \"lado oscuro\", iar ca daca unele \"rahaturi\" merita sa fie scrise ori citite, din punctul de vedere al autorului, atunci, fara indoiala, merita si cosmetizate. Macar din punctul de vedere al cititorului.

Trebuie sa lansez un comentariu inainte ca acest textulet sa fi fost citit, ceea ce nu e neaparat neobisnuit, dar nici nu e o idee prea buna. Insa ma simt dator sa precizez ca seria care urmeaza, sub titlul de \"Circulare\" este destul de veche (ca mai tot ce am postat pana acum), si aceasta nu neaparat din lenea de a scrie ceva nou, cat mai ales datorita faptului ca aceste exercitii ludice imi sunt foarte dragi, desi nu le iau in serios si nici nu le consider ca fiinf \"literatura\". Le-am scris zambind, adesea cu un pahar de vin langa mine, shi le dau drumul in lume (din nou!), acum, dar nu sub forma unor \"scrisori circulare catre prietenii mei\", asa cum o faceam atunci.
Le-am lasat tale quale, tels quels, si le supun, astazi, nu fara un zambet, si nu fara un pahar de vin, indulgentzei voastre.

Cred ca ar fi avut nevoie de mai mult spatiu shi mai putine simboluri. Cinic, poate prea cinic la inceput, dramatic, poate prea dramatic spre final.
Oricat de tentant poate sa para, razboinicul (arhetipal)al celui de-doilea razboi mondial (cu toata simbolistica sa) poate fi mai bine tratat sau foarte concentrat (imi amintesc de o proza de Vian) sau bine detaliat. Altminterlea, aglomerarea de simboluri poate sa \"scartzaie intre dintzi\", dupa cum spunea o fosta prietena de-a mea.
Dar poate ma inshel.

Mi-a placut, deshi nu prea shtiu de unde sa il apuc.

... sunt doua. sau chiar trei.

Imi amintesc ca pe vremea cand nu aveam buletin, exista o revista pe care o citea o pritene a mamei mele, asa, cam cum citesc unele fete Biblia (????). \"Pentru Patrie\". revista militiei. in fiecare numar (nu, nu chiar, doar din cand in cand), aparea o povestioara bine scrisa, demonstrand dezamagirea romanilor emigranti legal (cum asa???) de Occident. Intoarcerea acasa, cu acelasi tren \"öf broken dreams\". Imi amintesc de una in care un cuplu de sectanti care au ales Austria se intorceau cu coada intre picioare etc.
Acu\', ce nu pricep eu ar fi care e diferenta intre proza dvs. si reportajul (literar), in speta, reportajul de aceasta factura. [nu vreau in nici un caz sa neg ca Occidentul e un paradis rozaliu, cu fructe atarnand de \"cozile\" copacilor sau ale proprietarilor de herghelii -intotdeauna generosi???- dupa care s-ar repezi ahtiate fetele din tarile estului, si nu doar].

Nu, nu as categorisi aceasta povestire drept o povestire erotica cu decorul intr-un bordel. Am citit una, de un anonim japonez, probabil Ryunosuke Akutagawa, \"Camera galbena\", care m-a amuzat teribil. Cu toata aceasta era bine scrisa.

Povestirea dvs. nu m-a amuzat. Ci dimpotriva.

Pitoreasca. Exotica. Buna la o bere. Cautandu-si revista. Sau ziarul.