Adrian Dorie

Randul 8: o eroare de tastare (mie in loc de mi-e).
Textul e super interesant. Merita, dupa parerea mea, o steluta si o recomandare. Dar, cum contine teme interzise copiilor sub o anumita varsta, ma indoiesc ca acest text va primi astfel de onoruri...
Well done!

In fine, mai vad si eu un text de proza recomandat... Incepusem sa cred ca e un site de poezie, doar.

Textul este interesant construit, cu trei dialoguri pescaresti sugestive... ma bucur ca ai gasit o \'pescarita\' care ti-a luat \'pestele\' si l-a pus in vitrina, spre mirosul tuturor :)

Well, acest text este destul de agasant... si imi plac textele agasante; dar acesta este si haotic. Imi omoara neuronii mai repede decat bautura.
Acest stil (dorit alert) de a capta atentia cititorului si de a-l face sa zambeasca nu prea da roade (din perspectiva mea). Stilul poarta semnatura \'Luana Zosmer\', o profesionista a genului.
E intelept sa reduci viteza naratiunii si sa introduci ceva mai multa subtilitate in umor, asa cum ai procedat la textul de proza anterior.

Cu o critica distructiva, rautacioasa,
Adrian

Textul are un ritm bun, in marea lui parte. Curge frumos. Pana aproape de final cand, pierzandu-ti (cred) rabdarea si atentia, ai renuntat la ritmul initial pentru a scrie mesajul conclusiv.

Foarte antrenant stilul in care ai scris aceasta scurta proza. Am a-ti reprosa o singura exprimare, care faulteaza intregul text: \"dama de coeur ascunsă sub buca stângă\". In acest punct, lectura mi-a fost violent fracturata, deoarece fraza s-a sincronizat perfect cu o presiune intestinala personala. Dupa ce m-am eliberat de aceasta fractura (presiune), lectura a devenit din nou placuta...

Helen, da-mi voie sa-ti deconspir micile mele prejudecati literare...
Un text de proza ar trebui sa aiba cel putin 5000 de caractere (un principiu pe care-l incalc din cand in cand, ca exceptii ce ar trebui sa-mi confirme regula);
Un text ce merita sa ramana (si dupa 48 de ore de la redactare) pe pagina scriitorului trebuie sa satisfaca mai multe criterii:
- sa aiba cel putin 2 comentarii straine (dintre care unul trebuie sa fie 100% favorabil, fara urma de critica negativa);
- sa aiba cel putin 100 de citiri (dintre care, citirile propriului text de catre autor sa nu depaseasca 50%);
- sa apara un articol in New York Times, care sa intoarca pe toate fetele textul nou aparut si sa-l elogieze la sfarsit.
Voi lua in considerare observatia cu repetarea ideilor... dar nu acum, caci vreau sa mai repet cateva idei pana la o promisiune solemna de a nu mai cliseiza in veci!...

Mircea, mi-ai infipt cutitul si mai adanc in rana... dupa ce eu mi-am creat rana, acuzandu-ma de cliseu. Dar, cum sunt masochist de felul meu, nu pot decat sa-ti multumesc.
Medicamentatia e scumpa... si ineficienta.
Mersi de semnul lasat. Astept si alte cutite-n rana... \'Ihhhhh!\' urlu si acum de placerea durerii :)

Sa fiu sincer, nu prea am condus treaz firul narativ al acestei mini-proze... pe la jumatatea textului, nu aveam habar incotro s-o iau. Am dat cu banul... si a iesit, ca-n prea multe texte proprii, varianta \'totul se intampla in imaginatia bolnava a personajului principal\'.
Multumesc pentru aprecieri. Te mai astept.

pentru aprecieri. Doresc sa scriu texte cat mai putin dificile, care sa poata fi citite, cum ai zis, dintr-o suflare. De aici si dimensiunea redusa a textului (sub 3000 de caractere), care nu se prea potriveste cu rubrica \'proza\'.
Voi ramane vesnic recunoscator pentru aceasta steluta :)

Multi ani in urma, obisnuiam sa intretin dialoguri palpitante cu D-zeu (erau monologuri naive, fireste), in care imi ceream iertare, apoi Il acuzam, ii ceream explicatii, ca la final sa imi cer iar iertare pentru tonul discutiei :)) Culmea e ca acea perioada o consider singura perioada de credinta din viata mea... Acum tac, iar D-zeu tace si el.

Imi cer scuze pentru comentariile mele. Cred ca am fost fals. Sunt departe de a fi un credincios... iar postura de filozof religios pe care mi-am insusit-o e putreda.

Cred ca interpretezi gresit acest text din Pateric.
\'Nu stiu\' e replica plina de modestie si umilinta a lui avva Iosif, care nu da cu presupusul in ce priveste intelesul textului public. Asteapta, probabil, ca un avva mai intelept (Antonie) sa-i aduca lumina...
Tu ai dat cu presupusul in acest text.
\'Nu siu\' l-ai inlocuit cu un vanitos \'STIU ca nu stiu!\'

Iata poezia de care textul tau a fost atat de aproape:

azi iar versi o lacrima, iubito,
rugandu-ma sa-ti ofer o batista

dar eu, nemernicul de mine
eu, te las sa plangi...

Nu asta ai dorit sa exprimi? Spune-mi daca m-am inselat...

Observ ca doresti originalitate in modul in care te rogi... rugaciunile clasice nu prea mai sunt pe gustul tau.
Intr-o zi, nici predicile lui Hristos nu-ti vor mai fi pe plac si vei veni cu un text in care sa propui noi predici.
Mandria... ne indeamna sa reinterpretam dogme, desi \'dogma\' presupune conservatorism.
Rugaciunea Domneasca cum ti se pare? Cam lasa de dorit, nu-i asa?

Aceasta viata nu o ducem ca-n Rai, lipsita de imperfectiuni... aceasta viata are rolul de a ne face sa evoluam, trecand prin experiente placute si neplacute. Degradarea celor din jur nu trebuie sa ne degradeze si pe noi.
Avem mai mult de o viata... avem eternitatea la dispozitie, fie ea petrecuta in Rai sau in Iad. Iar Dumnezeu nu ne da viata ca sa o \'traim\', ci ca sa cumparam la pret redus biletul spre Rai :))

Multi gasesc rugaciunile naive. Eu insumi ma feresc a ma ruga pentru ca trebuie sa repet de fiecare data aceleasi cuvinte... dintre care \'Iarta-ma!\' nici nu pot sa pronunt.
Salut aparitia acestui text, scris fara nici o dorinta de a atrage in mod deosebit atentia criticilor. E sincer si lipsit de inflorituri.
Ai fost acuzata de patetism... ei bine, mi-as dori macar un strop din acest patetism \'infantil\'.

Cu craniul in mana, Hamlet se-ntreba retoric: \"A fi sau a nu fi?\". Craniul izbucneste in ras: \"Asta-i o intrebare?\".

E super acest text ca stil... are ceva al naibii de atragator. Poate pentru ca e in genul a ceea ce eu ma chinui de luni bune sa scriu. Pacat de final... tot textul te duce intr-o anumita directie si te astepti ca, aproape de sfarsit, textul sa te surprinda cu o noua directie a actiunii.
Cu un final surprinzator, textul s-ar fi apropiat de perfectiune. Din perspectiva mea, evident...

Autorul comentariului \'Come again?!\', desi ocupat momentan cu elaborarea unei capodopere, doreste sa anunte autoarea textului \'Nimeni\' ca ultimul ei comentariu a fost lecturat si analizat in profunzime. Concluziile desprinse vor fi facute publice cu ocazia altor intrevederi, la alte texte...

Detest cand sunt acuzat de fapte marsave...
\'Ori ma apasa constiinta ca nu am citit tot textul\' - este calomnia impotriva careia ma simt nevoit sa ripostez in mod public.
A. Dorie, un scriitor contemporan promitator, obisnuia sa afirme ca \'Daca reusesti sa intelegi primul rand dintr-un text, atunci merita sa te chinui sa-l citesti pana la capat\'. In cazul tau, nu a fost nici un chin. Mi-a placut in mod sincer.

P.S.
Ai o gramada de stelute. Intr-o zi vei deveni editoare, fara indoiala. Te supara atat de mult faptul ca ma gudur pe langa tine?