Privind o floare
În ziua'n care întâia oară te-am privit În suflet mi s-a zămislit aceasi stare Pe care tu o ai, privind o floare! Și mi-am dorit să vie ziua'n care Să te privec, în timp ce tu privești o
ACAdrian CatanaTăcere
Te voi iubi'n tăcere: Nimic nu iți voi cere! Dar tu, vei ști: În nopțile senine, când stele vei privi, Tăcerea lor, tăcerea mea va fi! De fiecare dată, când flori vei mirosi, Mireasma lor,
ACAdrian CatanaCuvântul viu
E viu cuvântul doar când poartă adevărul, Și slova ce de spirit e mișcată! În rest, e totul dadaism cu mască Pe scena lumii veșnic perimată!
ACAdrian CatanaPalatul de flori
Tu, locuiești într-un palat de flori În preajma ta se plăsmuiește, zilnic O simfonie de miresme, Și o erupție de culori! Din zori de zi, și până'n faptul serii Albinele-ți slujesc doar ție! Și
ACAdrian CatanaCuvinte din flori
Pe câmpul plin de panseluțe Te uiți în jur, și parcă vezi Contururi, forme, pâlcuri-pâlcuri, Privești, dar poate nu 'nțelegi... Doar ridicându-te'n văzduh Privind tot câmpul, pe de-a'ntregul Cuvinte
ACAdrian CatanaCalea de mijloc
Da, știu ce e mai bine: Voi cumpăra... albine! Și voi veni, cu ele La tine, la grădină! Albinele, de flori nevoie vor avea Iar florile? De-albine! Și, cât va ține vara, Noi nu ne vom certa! Iar
ACAdrian CatanaDor ador
Eram cuprins în adorare, Și te priveam, precum o floare În palma mea: Nu îndrazneam Să spun ceva, să fac ceva... Dar a venit un om puternic, Și te-a văzut, și i-ai plăcut! N-a stat pe
ACAdrian CatanaDurere
M-am decis. Voi merge la stomatolog, Spre a simți în trup, o durere mai acută Decât durerea ce o port în suflet! Astfel, poate va fi mai ușor de îndurat, Gândul că m-ai iubit!
ACAdrian CatanaEterna Toamnă
Eterna Toamnă, cu vântul ei rece, A încremenit zâmbetul pe buze În așteptarea sărutului dătător de speranță! Nici lacrimile nu îndrăznesc a ieși pe pleoape, de teama de a fi
ACAdrian CatanaSilent Party
Acum, vom face liniște, într-atât încât, să auzim muzica din interior Și vom dansa, fiecare, În armonia și ritmul sufletului său! Privindu-ne unii pe alții, Vom desluși din
ACAdrian CatanaGând la poarta cetății
Dragostea eternă, nu cucerește. Împlinirea ei este curtarea zi-de-zi! Este ca și cum, Atunci, cînd îmi deschizi poarta, și cetatea îmi este predată, Eu, de fapt îți spun, că am
ACAdrian CatanaRugă
Îngăduie-mi, frumoasa mea, Măcar în poezie, Să fiu al tău, și tu a mea, Cum nu ai fost cu nimenea Și nimeni n'a să știe! Și lasă-mă să strâng la piept Ființa ta plăpândă, Și pleoapele să le
ACAdrian CatanaNemurire
Și totuși, scopul este să fim nemuritori, Și dacă Nemurirea e scrisă printre sori, Menirea noastră este, cătând printre planeți, Să înțelegem taina Nemuritoarei vieți!
ACAdrian CatanaSmochinul
Deunăzi, am trecut pe lângă smochin, Și mă întrebam, ne va dărui oare Smochine pârguite? Să ne îndulcim clipa și sufletul cu dulceața rodului său. Mai dulce decât miezul smochinelor Este
ACAdrian CatanaTacere
Spune-mi, te-ar întrista dacă tăcerea Ar pune pecete pe buzele mele, Ca și cum aș avea gura acoperită de un sărut? Atunci, vei asculta poezie Doar în a inimii zvâcnire, Și durerea mi-ai citi-o pe
ACAdrian CatanaLutul
Timpul de lut, Se scurge printre oamenii de lut, Care se'ntreabă: Oare si ceasul o fi de lut?
ACAdrian CatanaGeneza
Când clipești mărunt, ploeoapele tale timide, sunt asemeni unui ceasornic, din care se naște timpul, Iar din genele tale, țesuta pare a fi, înalta boltă a nopții, și pupilele ochilor tăi par
ACAdrian CatanaAritmetica zambetului
Tu, ai de o mie de ori o mie feluri de a zâmbi, iar pentru fiecare din zâmbetele tale, eu am o mie de feluri de a-l privi... Astfel se face că, fiecare clipă Împodobește chipul tău cu un
ACAdrian CatanaVasul
Omul de lut, privește în mâinile sale, Vasul de lut. Și întelege că, ceea ce-i dă formă, și îl face vas a fi Golul din lăuntru, Nu e de lut!
ACAdrian CatanaDragostea
Dragostrea mi-a fost asemeni unei văpăi, Ce a dogorit pe dinăuntru, Si a transformat in diamante neinsemnatul cărbune. Cine se va pogorâ acum în străfundurile ființei, Să le scoată la lumina,
ACAdrian CatanaTimp?
Vremelnica pâlpâire a vietii noastre Ne face sa credem ca timpul există! Și, ne trăim în robia clipelor, a zilor, începutul de vesnicie... Poate, de aceea murim, findca credem Credem cu tărie
ACAdrian CatanaCeasul de lut
Omul de lut, Privește, pe perete, ceasul de lut. și se intreabă, oare timpul o fi de lut?
ACAdrian CatanaNu voi nimic
Nu voi nimic, și nu imi arde-n suflet fiorul vreunei patimi omenesti. Trăiesc doar firul vieții in tacere, Nu sufăr, nu mă plăng, nu pismuiesc! Si totuși, uneori traiește-n mine misterul
ACAdrian CatanaVoi scrie
Voi scrie pe fruntea ta, o poezie! Voi cânta odă plină de armonie, Atingând, sensibil, strunele trupului tău! Voi șopti cuvinte nerostite, aproape de urechea ta
ACAdrian CatanaVreau
Vreau să trăiesc misterul vietii tale, Să simt ce simți, sa voi ce vrei, mereu, Un vis în visul tău să\'mi fie viata, Să fim doar noi: eu, tu, și Dumnezeu! Vreau să mă\'nalț in zbor, cu
ACAdrian CatanaBetie
Îmbătător de dulce ți-e privirea, Ca înger parcă îmi apari, ca-n vis! Agaț de taina-ți viața, nemurirea, Și-n van, ma prăbușesc, în paradis... Nu știu ce vrajă dulce mă cuprinde, De ce mister
ACAdrian CatanaEu
Nu sunt nimic, si totuși sunt un abure ce catre cer se\'nalță. Și nu mă poate ține umedul pământ caci sunt chemat de Dumnezeul sfint să-i fiu părtaș pe veșnicii la slava! Nu sunt
ACAdrian Catana