Jurnale

Era un șarpe cu ochelari pe nume Ka. Uită-te în ochii mei susurau buzele ei. Look into my eyes her lips were whispering Inviting you to dive into the blackholes she was using as eyes. Look

Aseară mi-am întâlnit trecutul, Se ascundea în noapte sub formă de foton. Strălucirea lui diamantină a pâlpâit când m-a văzut, a suferit, probabil, o inexplicabilă pierdere de energie. Mă

Într-o dimineață-n care Soarele din vest răsare Și se-abate către nord Eu cu Luna-s de acord Cum c-a ei față albă, fină Numai de lumină plină Neagră ar trebui să fie Pentru ani încă o mie.

Eu sunt faunul ce seduce Vrajește și apoi dispare. Ce nu se sfiiește să-mbuce Inimă cu lacrimi amare. Sunt îngerul negru Sunt dracul gol Umblu prin tenebre Cu pasul ușor. Sunt tot ce

Buzele tale brodau cu zâmbet ghilimele pe care ochii mei (orbiți de atracția celor două găuri negre ce le folosești pe post de ochi) nu le vedeau.

Sunt ființă de lumină. sunt înger de lumină neagră căzând asupra voastră cu aripile desfăcute. Frânte. Rupte. Feriți-vă. Sufletele. Obosită de călătorie, Lumina din mine moare (de)căzând

Noi doi suntem cercuri Trase cu bățul pe nisipul tremurând sub vânt Așteptând să ne spele următorul val. Fiecare în parte suntem Nimic uniți ne regăsim în Infinit. Infinitul mării pe care o

și a venit îngerul (îngerul negru al greșelilor mele) să-mi ceară socoteală. și a făcut-o tăcând. nespunând nici o vorbă a făcut-o. răspunsu-i-am prin zâmbet prin zâmbet de moarte i-am

Ca un bătrân libidinos gras și nesătul ne înghite pământul cimitirului pe rând.

Dorm și știu că trebuie să mă trezesc timpul se naște cu prima mea clipire. Îmi ridic oasele obosite și încep să caut e întuneric. Unde-mi e cuțitul unde e cuțitul bătrânului Iona? Ciotul

Demult credeam că sunt lut, lut în mâinile Tale. Acum știu. Lamă sunt. Cuțit ascuțit ce taie lutul și îi dă formă, ce taie carnea și îi dă viață. La sfârșit rămân doar eu, tocit, Lucind curat