Poezie
Candva ieri
1 min lectură·
Mediu
Îmi trimiteai note de chitară
Pe net
Și eu îți spuneam daimon
Mă sărutai virtual de sute de ori
Și număram iconurile
Ce aveau să se transforme în realitate
Cândva.
Cândva a trecut.
Te-am avut cândva
Și ne-am pierdut.
Secundele nu se opresc din drum
Timpul nu se face fum
Cândva nu vine înapoi
Eram unul, suntem iarăși doi
A rămas acel cândva
Și conversațiile salvate în word.
Iconurile nu s-au salvat
Departarea nu s-a scurtat
Kilometrii devin din ce în ce mai lungi,
Mai grei,
Mai surzi
Parcă ieri alergam după tren
Să ajung la tine
Parcă ieri te așteptam zâmbitoare-n gară
Parcă ieri ne-am sărutat prima oară…
Timpul e la fel de subiectiv
La fel de dur
La fel de nefum
Timpul e o țigară ce nu se stinge nicicând
O țigara pe care noi am împarțit-o studențește
În acel cândva.
Tempus nostrum nu mai e
Doar al meu și al tău.
Un ceas tăiat în două.
Eu vorbesc o limbă,
Tu alta.
Aștept să se facă fix
Să-ti fiu puțin aproape.
Timpul e o ruleta
De casino.
Îmi arunc viața în fața ei
Și se oprește la…mine
Nu la noi.
Cândva mi-ai cântat la chitară.
024.822
0
