Poezie

Speranța nu moare niciodată!

1 min lectură·29 ianuarie 2004

Mediu

ai pierdut startul,

închisă, nici nu poți zări înaltul,

și mi-ai rămas,

iar eu pot să mai fac un pas,

ce bine că te am!

și stai acolo fără glas,

să mori, vezi bine, nu pot să te las,

cu tine pot să mai înfrunt un ceas,

ți-am interzis chiar să privești pe geam,

ce bine că te am!

și tu ai aripi și-ai putea să zbori,

și ai putea măcar cu gandul să ajungi la nori,

să te trezești zâmbind în zori

și să alergi cu vântul printre flori.

dar stai închisă în cutia ta,

și știu că niciodată nu vei evada,

căci nu ești liberă să știi

nimic din ceea ce-ai putea să fii,

e-un univers plin de cutii,

\"and I am you and what I see is me\";

ai uitat chiar să aștepți să ruginească

cutia Pandorei în care eu te am, speranță.

002.812

adina matilda. “Speranța nu moare niciodată!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adina-matilda/poezie/61667/speranta-nu-moare-niciodata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.