Hrană
Te-ai născut într-o zi în plus dintr-un exces de nesfârșit și a trebuit să te adăugăm din când în când timpului nostru, ca pe un vagon de vacanță. Dacă întârziai puțin nu ne-ar mai fi trebuit
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuRole-play
Aștept ziua în care voi face schimb de identitate cu AI-ul. O! Vai ce zi! Se va bucura de eternitatea mea, trecând de vămile văzduhului, în sânul lui Dumnezeu, gustând bucuria albului
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuPeisaj lăuntric
Gândurile mele sunt corăbii eșuate, lovindu-se zgomotos unele în altele revoltător pentru nivelul meu de toleranță. Peisajul lăuntric se revarsă asupra ființei mele ca o față de masă întinsă
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuLamentare
Lacrimile mele nu vor fi răscumpărate niciodată. Mi-am schimbat tricoul purtat trei zile. Sunt ca patul folosit spre întrupare. Mă ridic pe picioarele mele. Unele zile bat la ușă să-mi
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuUmbre pe lună
O cărare la mare căutare. Mi-am mușcat limba Să nu-mi uit locul. Când, ce să vezi! Peste zare norii negri își anunțau prezența. Am continuat să tac până soarele ne-a redat
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuReîncarnare în doi
Nici o zi nu se întoarce în brațele nopții din care s-a născut... Fiecare zi pleacă cu pleoape adormite în întuneric. Ne place să le numărăm, să le adunăm, să le scădem din noi. Am ales doar
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuA rodi
Iarba e în floare și gâdilă tălpile nopții. Atunci cerul strănută ca un prunc durduliu scos la o plimbare matinală. Încărcată de rouă, își pleacă trupul ostenit spre pământ, de unde vin
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuPresupuneri pe marginea gropii
Pentru că n-am ajuns niciodată în cer Am mutat raiul acolo. Pentru că n-am ajuns niciodată în pământ Am mutat iadul acolo. Eu rămân aici să fac umbre. Eu rămân aici să nasc locatari. N-am
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuÎntrebare
Am să mă culc Peste lingurile, cănile, vetrele celor ce știu cum e să nu mai fii. Copiii mei se vor culca peste noi, peste lingurile, cănile, vetrele celor ce încă nu știu cum e să nu mai
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuÎnchis în alb
Să-ți fac un portret! Să mă tot întrebi; ”Arată-mi să văd cum sunt!” de parcă nu te-ai uitat nicicând în oglindă... Perdeaua dansează, și tu nu te mișca! Vreau să-ți închid pe hârtie toate
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuAmurg
Tăceau atomii în apus Pe alei cu adormiții plopi. Tăcea și ziua ce s-a dus- cu-n ochi de pâine și de vin. E liniște pe cerul roș. În jilț dorm norii șchiopi, Dormea
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiuTăcere albă
M-am întâlnit cu fiul unui nor, L-am salutat în treacăt dintr-o liră Și prinse a juca de neastîmpăr tăcerii albe; ...până la soare nu am știut să zbor. Am aripi în culori străine, de
ARadina-lăcrămioara rogojan-mihaiu