Scrisoare deschisa

Ne leagă amintirea unei uitări


Și ceva detalii nesemnificative de pe pielea ta,


În rest suntem la fel de deosebiți ca două cireșe,


Una nu mai e la fel de bună după cealaltă.


 Am mai avea poate de împărțit ceva picături


						de ploaie


Căzute ale mele la tine, ale tale la mine


Și cheia de la ușa adolescenței și covorașul cu sinucideri.


Nu mai rămâne apoi decât să citești ce ți-am scris


În această scrisoare deschisă


În care literele curg înspre mâini și înapoi, 


În care demult te-ai semnat


Cu ochii închiși.