Poezie
pasărea fără aripi
blestemul care mă devoră
1 min lectură·
Mediu
blestemul care mă devoră
oprește-mă din scris căci “am luat-o la vale”
am luat-o la prăbușire
am pierdut noțiunea timpului și a spațiului
am pierdut toate noțiunile de fapt
nu mai am nici cu ce și nici cu cine
și nici despre cine și nici despre ce
și nici de unele și nici de altele
nu mai am decât nebunia scrisului
de a scrie întruna chiar dacă nu mă mai ascultă cuvintele
chiar dacă nu le mai țin minte
scriu în virtutea faptului că am scris toată viața
ca un motor din Tecuci
scriu pentru că altceva mai rău nu știu să fac atât de bine
scriu pentru că tu m-ai ucis de fiecare dată când am scris despre tine
scriu pentru că astfel mor și renasc în același timp
în același mod, în același loc
pe coala albă de hârtie mi-am adunat tot ceea ce mi-a mai rămas din tine
din tot ceea ce nu am avut niciodată
scriu pentru că după scris urmează nescrisul
011.878
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adi Cristi
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 166
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Adi Cristi. “pasărea fără aripi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adi-cristi/poezie/85408/pasarea-fara-aripiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
JJjnkkbhb✓ultimul vers mi-a placut, defapt toata poezia mi s-a parut un adevar , si eu cateodata nu pot dormii din cauza ca-mi vin in minte idei despre cum as putea scrie insa le uit si imi pare rau ca adorm pentru ca la trezire nu le mai stapanesc , simt
0