La prima revedere
Încerc să te privesc, fără priviri păgâne, emoții dulci mă răscolesc și mă gândesc la tine… Închid ochii, te sărut, și vreau a mea să fii, îmi șterg încet obrazul ud, în inimă să-mi
Incetisor, agale...
E liber poetul să scrie scrisoare… E liber și singur în a lui chemare Si vrea, ar vrea să scrie, Cu pana lui cea pământie, Dar sufletul îi este gol Si fără nici-un decor Stinge lumina
Singuratate
Singurătatea a fost prietena mea de căpătâi, Începuse a-mi iubi sufletul pierdut, Se obișnuise cu timpul înnorat, Cu ceața ce-mi obosea ochii. Când m-a zărit întâia oară, Eram un astru
Iubire
Al meu suflet gol …décor, A mea inimă jar …amar, Al meu trup fierbinte …nu minte, Aș vrea să ne iubim …puțin! Al meu suflet senil …copil, A mea inimă-ntreagă …se-ntreabă, Al
Decor
La umbra unui pom, Adie vântul Și mă-ntreb: De, tu, ca om… La mine-ți bate gândul? C-un sursur de izvor, Aș vrea să mor, Să-ngrop Suflet obositor… Cu acest dor! Să-mi
Chin
Sa ratacesti prin sentimente, Uitat de lume si de stele, Pierdut în vise grele, În gânduri permanente. Sa uiti de natura fiintei tale… si-n lucruri banale, sa te-nvârti