Lina, de Liliana Rus
AMNăscut pe 28.01.1983 STUDII: • Absolvent al Colegiului Liceal „Zinca Golescu” Pitești 1997-2001. • Absolvent al Facultății de Istorie, Filosofie, Jurnalism – Universitatea Pitești, secția Filozofie (2001-2005). • Absolvent al Facultății de Filosofie din București, masterat, secția Studii Europene (2005-2007). • Titlul de Doctor - Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, secția Filosofie, Universitatea de Vest din Timișoara (2010). OCUPAȚIE: Lector universitar, Universitatea Pitești, Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, Departamentul de Psihologie, Științe ale Comunicării și Asistență Socială. ACTIVITATE LITERARÃ: Debut: Cotidianul „Argeșul”, 1999. Publicare și apariții (poezie, articole, recenzii) în: • Revistele: „Săgetătorul” (supliment literar al cotidianului „Argeșul”), „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Caiete silvane”, „Cafeneaua literară”, „Discobolul”, „Argeș”, „Târgoviștea literară”, „Curtea de la Argeș”, „Revista Română”, „Memoria”, „Sud”, „Poezia”, „Nord Literar”, „Lumina Lumii”, „Apostrof”, „Arca”, „Pietrele Doamnei”, Revista româno-germană „Agero-Stuttgart” „Juventus”, „Socrate”, „Forum-V”, „Avangarda”, „Art-emis”, „Lumină Lină. Gracious Light” (New York), „Juventus”, „Trimbulinzii”, „Buletin cultural argeșean”, „Caiete folclorice Argeș”, „Buletin informativ CJCPCT Argeș”, „Adevărul de seară”, „Jurnal de Argeș”, „Atitudine în Argeș”, „Argeș Expres”, „Curierul artelor”, „Constelații diamantine”, „Informația piteștenilor”, „Galeria Naivă” etc.; publicare în reviste on-line. • Volumele colective: Ucenicii vrăjitori (II, IV, V), Juventiada (2002, 2006, 2008, 2011, 2013), Zăpezi de crini (Slatina), Conexiuni (Sibiu 2004, 2005, 2006), Caietele mălinene (Suceava), Exerciții de realitate (Timișoara, 2004), Ora de sticlă (Timișoara, 2005), Ferestre către secolul XXI (Craiova, 2005), Timpul curgea dintr-o lacrimă (Slatina, 2006), Primele viziuni (II, Vișeu de Sus, 2006), Freamăt de timp (București, 2008), Tradem (Craiova, 2010), Pe aripile poeziei (Pitești, 2010), Antologia scriitorilor piteșteni, ediție îngrijită și cuvânt înainte de Nicolae Oprea, redactor: Dumitru Augustin Doman, Editura Tiparg, 2013, In Our Own Words. Poets with Voices Strong and Friends (Ontario, Canada, 2013), Simplitatea risipirii (Constanța, 2015), Dincolo de tăcere. Convorbiri esențiale cu personaje neconvenționale, vol. I, autor: Marin Ioniță, 2016. • Fișe dicționar: - Enciclopedia Argeșului și Muscelului, volumul II, Biblioteca Universității din Pitești, 2010; volumul IV, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, 2014. - Marian Stoica, Margareta M. Onofrei, Dicționar biobliografic. Scriitori, publiciști, folcloriști ai Argeșului, de la Neagoe Basarab până azi, Editura Argeș-Press, Pitești, 2010. - Sergiu I. Nicolaescu, Dicționar subiectiv de literatură. Argeș, Editura „Ordessos”, Pitești, 2013. - Magda Grigore, Biblioteci subiective – scriitori argeșeni, Editura „Alean”, 2016. Volume publicate: Încotro (să) ne îndreptăm. Reflecții pe teme etico-sociale (articole, recenzii, eseuri), Editura Eikon, București, 2025. 5 Întâlniri. Proză scurtă, ediție online, 2024. Lumină sub asediu! (versuri), ediție online, 2023. Iar Petru plângea de câte ori auzea cocoșul cântând (versuri), ediție online, Pitești, 2020. 33 de cuvinte pentru Luiza și alte câteva poeme, editura Tiparg, Pitești, 2017. Hesychia (poezie – Alexandru Mărchidan; fotografie – Sorin Dănuț Radu), editura Alean, Pitești, 2015. Exil în inimă (versuri), coeditare, editurile Tiparg și Alean, Pitești, 2012. Obiectivarea fenomenologiei în etică în opera lui Emmanuel Levinas (teză de doctorat), Editura Tiparg, Pitești, 2011. Pe aripile poeziei (coordonator), volum colectiv, cuprinzând o selecție din textele câștigătoare la concursurile de poezie „Pe aripile poeziei” și „Ion Pillat... Acolo unde-n Argeș”, Editura Alean, Pitești, 2010. Premii naționale: • Premiul II – Concursul Național de Poezie „Ion Chichere”, Reșița, 2017. • Marele premiu – Concursul național de proză, poezie și reportaj „Pe aripi de dor domnesc”, Domnești-Argeș, 2009. • Premiul II pentru volumul Ochiul lui Shiva – Concursul Național de Poezie „Ad Visum 2006”, Vișeul de Sus. • Mențiune – Concursul Național de Poezie „La porțile visului”, Reghin, 2006. • Premiul II – Festivalul Național de Poezie „Ion Minulescu”, Slatina, 2006. • Premiul III; premiul revistei „Luceafărul” – Festivalul Național de Poezie „Tudor Arghezi” – Târgu-Jiu, 2006. • Mențiune – Concursul Național de Poezie „Sub semnul de taină – George Suru”, Caransebeș, 2006. • Premiul I – Concursul de Poezie „Juventus”, Pitești, 2006. • Mențiune – Concursul Național de Poezie „Vox Napocensis”, Cluj, 2005. • Premiul I – Concursul Național de Poezie „Traian Demetrescu”, Craiova, 2005. • Premiul Revistei „Dunărea de Jos” – Festivalul Național de Poezie „Costache Conachi”, Tecuci, 2005. • Premiul II – Concursul Național de Poezie „La porțile visului”, Reghin, 2005. • Premiul II – Concursul Național de Poezie „Ion Minulescu”, Slatina, 2005. • Premiul II – Festivalul Național de Poezie „Virgil Carianopol”, Caracal, 2005. • Premiul I – Concursul Național de Creație Studențească, Timișoara, 2005. • Premiul III – Concursul Național de Poezie „Juventiada 2005”, Pitești. • Premiul pentru poezie la Concursul Național de Literatură „Lirismograf”, Sibiu, 2004. • Mențiune – Concursul Național de Poezie „Dragoș Vrânceanu”, Vâlcea, 2004. • Premiul III – Concursul Național de Creație Studențească, Timișoara, 2004. • Premiul III – Concursul Național de Poezie „La porțile visului”, Reghin, 2004. • Marele premiu – Festivalul Național de Poezie „Gheorghe Pituț”, Beiuș, 2004. • Premiul editurii „Paralela 45” – Pitești la Concursul Național de Poezie „Ion Pillat – Acolo unde-n Arges…”, Pitești, 2003. • Premiul Gavril Rotică și premiul revistei „Convorbiri literare” la Concursul Național de Poezie și Proză scurtă „Magda Isanos – Eusebiu Camilar”, Suceava, 2003. • Premiul special – Festivalul Național de Poezie „Ioanid Romanescu”, Iași, 2003. • Premiul III – Festivalul Național de Poezie „Virgil Carianopol”, Caracal, 2003. • Premiul II – Concursul Național de Poezie „Ion Minulescu”, Slatina, 2003. • Premiul special la Concursul Național de Poezie „Dragoș Vrânceanu”, Vâlcea, 2002. • Premiul revistei „România literară” la Festivalul Național de Poezie „Tudor Arghezi”, Târgu Jiu, 2002. Premii internaționale: Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga”; premiul revistei „Vatra”; premiul revistei „Discobolul” – Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeș, 2006. Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga” – Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeș, 2005.
Volumul este structurat în trei părți: „Cântec vechi pentru Lina”, „De lemn, de cenușă, de salcie”, „Lamento”. Ajuns însă la finalul cărții, ai impresia că ai citit un mare poem în care titlurile sunt de fapt subtitluri, iar eventuala lipsă a lor ar fi fost compensată fără probleme de coerența textului. Așadar un singur poem biografic, însă cu două biografii: a Linei și a nepoatei sale, „acțiunea” desfășurându-se într-un paradis al copilăriei, comparat deseori cu realitatea actuală trăită de poetă. Atenție: biografiile sunt ale stărilor, deci ele sunt mai degrabă „psychegrafii”. Acest vast poem este, de asemenea, unul închinat puterii memoriei de a recupera, precum și puterii ei de a te ține captiv. Ceea ce uimește de la început până la final este paleta vastă a imaginilor lirice elocvente pentru trăiri și atitudini. Iar pe primul loc se află imaginile memoriei și neputința de a te întoarce de facto în realitatea ei, precum și neputința de a transporta acea realitate aici și acum: „Un pumn de grindină pe care nu-l pot ține în palme.../ Doar atât sunt în stare să păstrez” („Ziua cu ușile ei batante”). Este o redare deosebit de grăitoare pentru lumea apusă ale cărei urme le ducem cu noi. Autoarea e rămasă în „memoria capricioasă” ca într-o fântână sau ca într-o încăpere izolată, trăiește „între două lumi, între două lacuri...”. Enumerăm la întâmplare și alte reprezentări ale memoriei: „ape primordiale”, „clopot de lână”, „o corabie legată cu parâme de chei”.
În poemul „Și pe urmă nimic” vin în avalanșă imagini ale morții care se ivește firesc, discret printre culorile vieții, grăbind însă ritmul lucrurilor: „Lina căuta bănuțul pentru drum/ în albii adânci de cerneală./ Simțea agitația păsărilor./ Mă întrebam de ce spațiul interminabil/ dintre pat și cufărul pe care-l crezuse pierdut/ părea atât de întunecat,/ acoperit de rostogolirea fără culoare a păsărilor./ La jumătatea drumului,/ zăbovea ca și cum nimic n-ar cunoaște./ Eu, liniștită în ochiul de geam,/ cu palmele în jurul feței,/ și ea departe de mine, ușoară,/ micșorându-se, dispărând...”.
Trecutul-casă este refugiu, dar se simte și nevoia eliberării de puterea lui devoratoare (a timpului prezent), prin poezia care îl rostește, autoarea identificându-se cu micsandrele, lumini florale al căror parfum străbate dinspre vremea stăpânită de tihnă: „Ca o plantă agățătoare,/ casa mea își sugrumă micsandrele./ Izolată rămâne doar muzica lor de mătase/ în apa adâncă a fotografiilor” („De teama micsandrelor”). În poemul „Șopârla aurie” ni se spune cu subtilitate, prin raportare la acum, ce fel de chipuri i-au fost cândva familiare („Peste tot fețe necunoscute și ochi fără urme de lacrimi”). Diferența dintre realitatea trecută („Într-o cutie stau fluturi ascunși de lumină”) și amintirea ei („fluturii au renunțat de mult la lumină”) este marcată prin paralelismul negativ, modalitate stilistică des utilizată în riturile funerare din Maramureș (și nu numai), în special la moartea tinerilor necăsătoriți (vezi Gail Kligman, Nunta mortului).
Pașii în intimitatea amintirilor presupun inevitabil o mișcare pe tărâmul incertitudinii; de pildă, prin acest joc al dedublării din poemul „Ochi în ochi”, nu știi dacă se dorește recuperarea unei subiectivități-model (bunica) sau a copilei (autoarea); ori dacă e un semn al maturității autocunoașterii („Să mă privesc în oglindă cu ochii tăi/ din vremea copilăriei mele”). Oricum, poezia este ea însăși o formă de cunoaștere „ca prin oglindă, în ghicitură”, cum spune Apostolul Pavel referitor la orice cunoaștere din lumea aceasta. Autoarea speră că în cele din urmă „mătasea rece a oglinzii s-ar subția”. Lumea veritabilă prin valoarea ei o găsește în trecut, iar „cealaltă lume” (nedorită, de cele mai multe ori) este chiar aceasta din prezent, în ale cărei falduri se pierde „clipa sfântă”.
Nici nu știi dacă „prizonierul” memoriei vrea într-adevăr să se elibereze (așa cum sugerează în unele poeme) sau puternica senzație de încleștare provine din incapacitatea aducerii lumii la vechiul ei ritm. De multe ori pare că tensiunea provine din conștientizarea imposibilității de a decupa secvența ideală de timp pentru a o imortaliza. Tensiune, de altfel, general umană. Eul poetic în volumul de față este mereu în mișcare (cel puțin așa vrea să dea impresia!); uneori vrea, alteori nu, să iasă din acel „dreptunghi de lumină,/ ca un cuibar de zâne” („Ca un cuibar de zâne”). În orice caz, coordonata memoriei are în poezia Lilianei Rus rolul unei axe. Câte-o imagine violentă apare foarte insolită, ca un duș rece, în raport cu ritmul obișnuit al textelor din volum, dar este totuși pe măsura ideii pe care încearcă s-o ilustreze; de exemplu, timpul împietrit – memoria împietrită: „Te-ai gândit vreodată că timpul,/ al cărui trup pufos s-a adunat înlăuntrul tău,/ își va tăia într-o zi beregata?/ Uită-te la masa ta de nuntă!/ O mireasă împietrită în mulțimea nuntașilor” („De nuntă”). De obicei, eul poetic se prezintă ca locuitor al casei-memorie, însă în finalul poemului „Niciun semn de afară”, el se află în postura celui uitat afară, semn al tensiunii despre care vorbeam: acel nici înăuntru – nici afară. Merită redat poemul ce sintetizează tot volumul de versuri: „Ține-mă ascunsă, maică,/ sunt altceva decât ei se așteaptă să fiu.../ Prea-nlăcrimată pe dinăuntru,/ prea aspră cu îndoielile mele./ Aripi greoaie îmi pică pe umeri,/ puhoaie de ape gălbui mă lovesc cu putere.// Sunt un iepure buimac prins în mărăcinișuri,/ cu arme de foc vânătorii m-alungă.// Ține-mă ascunsă în mărgeaua de sticlă,/ împinge lada în ușă,/ fă focul din frunze uscate de nuc,/ inel cu inel înfășoară-mă-n lânuri și iederi.// Ascunde-mă-n văluri de nuntă,/ sub cerul curat al secolului tău,/ sub ultima lui unduire.// Sunt altceva decât ei se așteaptă să fiu.../ Flori de funingine mă împung între coaste.” („Ține-mă ascunsă, maică!”).
Cum sa citezi
Alexandru Mărchidan. “Lina, de Liliana Rus.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2018/11/lina-de-liliana-rusComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.