Învățăturile unei prostituate bătrâne către fiul său handicapat
AMNăscut pe 28.01.1983 STUDII: • Absolvent al Colegiului Liceal „Zinca Golescu” Pitești 1997-2001. • Absolvent al Facultății de Istorie, Filosofie, Jurnalism – Universitatea Pitești, secția Filozofie (2001-2005). • Absolvent al Facultății de Filosofie din București, masterat, secția Studii Europene (2005-2007). • Titlul de Doctor - Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, secția Filosofie, Universitatea de Vest din Timișoara (2010). OCUPAȚIE: Lector universitar, Universitatea Pitești, Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, Departamentul de Psihologie, Științe ale Comunicării și Asistență Socială. ACTIVITATE LITERARÃ: Debut: Cotidianul „Argeșul”, 1999. Publicare și apariții (poezie, articole, recenzii) în: • Revistele: „Săgetătorul” (supliment literar al cotidianului „Argeșul”), „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Caiete silvane”, „Cafeneaua literară”, „Discobolul”, „Argeș”, „Târgoviștea literară”, „Curtea de la Argeș”, „Revista Română”, „Memoria”, „Sud”, „Poezia”, „Nord Literar”, „Lumina Lumii”, „Apostrof”, „Arca”, „Pietrele Doamnei”, Revista româno-germană „Agero-Stuttgart” „Juventus”, „Socrate”, „Forum-V”, „Avangarda”, „Art-emis”, „Lumină Lină. Gracious Light” (New York), „Juventus”, „Trimbulinzii”, „Buletin cultural argeșean”, „Caiete folclorice Argeș”, „Buletin informativ CJCPCT Argeș”, „Adevărul de seară”, „Jurnal de Argeș”, „Atitudine în Argeș”, „Argeș Expres”, „Curierul artelor”, „Constelații diamantine”, „Informația piteștenilor”, „Galeria Naivă” etc.; publicare în reviste on-line. • Volumele colective: Ucenicii vrăjitori (II, IV, V), Juventiada (2002, 2006, 2008, 2011, 2013), Zăpezi de crini (Slatina), Conexiuni (Sibiu 2004, 2005, 2006), Caietele mălinene (Suceava), Exerciții de realitate (Timișoara, 2004), Ora de sticlă (Timișoara, 2005), Ferestre către secolul XXI (Craiova, 2005), Timpul curgea dintr-o lacrimă (Slatina, 2006), Primele viziuni (II, Vișeu de Sus, 2006), Freamăt de timp (București, 2008), Tradem (Craiova, 2010), Pe aripile poeziei (Pitești, 2010), Antologia scriitorilor piteșteni, ediție îngrijită și cuvânt înainte de Nicolae Oprea, redactor: Dumitru Augustin Doman, Editura Tiparg, 2013, In Our Own Words. Poets with Voices Strong and Friends (Ontario, Canada, 2013), Simplitatea risipirii (Constanța, 2015), Dincolo de tăcere. Convorbiri esențiale cu personaje neconvenționale, vol. I, autor: Marin Ioniță, 2016. • Fișe dicționar: - Enciclopedia Argeșului și Muscelului, volumul II, Biblioteca Universității din Pitești, 2010; volumul IV, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, 2014. - Marian Stoica, Margareta M. Onofrei, Dicționar biobliografic. Scriitori, publiciști, folcloriști ai Argeșului, de la Neagoe Basarab până azi, Editura Argeș-Press, Pitești, 2010. - Sergiu I. Nicolaescu, Dicționar subiectiv de literatură. Argeș, Editura „Ordessos”, Pitești, 2013. - Magda Grigore, Biblioteci subiective – scriitori argeșeni, Editura „Alean”, 2016. Volume publicate: Încotro (să) ne îndreptăm. Reflecții pe teme etico-sociale (articole, recenzii, eseuri), Editura Eikon, București, 2025. 5 Întâlniri. Proză scurtă, ediție online, 2024. Lumină sub asediu! (versuri), ediție online, 2023. Iar Petru plângea de câte ori auzea cocoșul cântând (versuri), ediție online, Pitești, 2020. 33 de cuvinte pentru Luiza și alte câteva poeme, editura Tiparg, Pitești, 2017. Hesychia (poezie – Alexandru Mărchidan; fotografie – Sorin Dănuț Radu), editura Alean, Pitești, 2015. Exil în inimă (versuri), coeditare, editurile Tiparg și Alean, Pitești, 2012. Obiectivarea fenomenologiei în etică în opera lui Emmanuel Levinas (teză de doctorat), Editura Tiparg, Pitești, 2011. Pe aripile poeziei (coordonator), volum colectiv, cuprinzând o selecție din textele câștigătoare la concursurile de poezie „Pe aripile poeziei” și „Ion Pillat... Acolo unde-n Argeș”, Editura Alean, Pitești, 2010. Premii naționale: • Premiul II – Concursul Național de Poezie „Ion Chichere”, Reșița, 2017. • Marele premiu – Concursul național de proză, poezie și reportaj „Pe aripi de dor domnesc”, Domnești-Argeș, 2009. • Premiul II pentru volumul Ochiul lui Shiva – Concursul Național de Poezie „Ad Visum 2006”, Vișeul de Sus. • Mențiune – Concursul Național de Poezie „La porțile visului”, Reghin, 2006. • Premiul II – Festivalul Național de Poezie „Ion Minulescu”, Slatina, 2006. • Premiul III; premiul revistei „Luceafărul” – Festivalul Național de Poezie „Tudor Arghezi” – Târgu-Jiu, 2006. • Mențiune – Concursul Național de Poezie „Sub semnul de taină – George Suru”, Caransebeș, 2006. • Premiul I – Concursul de Poezie „Juventus”, Pitești, 2006. • Mențiune – Concursul Național de Poezie „Vox Napocensis”, Cluj, 2005. • Premiul I – Concursul Național de Poezie „Traian Demetrescu”, Craiova, 2005. • Premiul Revistei „Dunărea de Jos” – Festivalul Național de Poezie „Costache Conachi”, Tecuci, 2005. • Premiul II – Concursul Național de Poezie „La porțile visului”, Reghin, 2005. • Premiul II – Concursul Național de Poezie „Ion Minulescu”, Slatina, 2005. • Premiul II – Festivalul Național de Poezie „Virgil Carianopol”, Caracal, 2005. • Premiul I – Concursul Național de Creație Studențească, Timișoara, 2005. • Premiul III – Concursul Național de Poezie „Juventiada 2005”, Pitești. • Premiul pentru poezie la Concursul Național de Literatură „Lirismograf”, Sibiu, 2004. • Mențiune – Concursul Național de Poezie „Dragoș Vrânceanu”, Vâlcea, 2004. • Premiul III – Concursul Național de Creație Studențească, Timișoara, 2004. • Premiul III – Concursul Național de Poezie „La porțile visului”, Reghin, 2004. • Marele premiu – Festivalul Național de Poezie „Gheorghe Pituț”, Beiuș, 2004. • Premiul editurii „Paralela 45” – Pitești la Concursul Național de Poezie „Ion Pillat – Acolo unde-n Arges…”, Pitești, 2003. • Premiul Gavril Rotică și premiul revistei „Convorbiri literare” la Concursul Național de Poezie și Proză scurtă „Magda Isanos – Eusebiu Camilar”, Suceava, 2003. • Premiul special – Festivalul Național de Poezie „Ioanid Romanescu”, Iași, 2003. • Premiul III – Festivalul Național de Poezie „Virgil Carianopol”, Caracal, 2003. • Premiul II – Concursul Național de Poezie „Ion Minulescu”, Slatina, 2003. • Premiul special la Concursul Național de Poezie „Dragoș Vrânceanu”, Vâlcea, 2002. • Premiul revistei „România literară” la Festivalul Național de Poezie „Tudor Arghezi”, Târgu Jiu, 2002. Premii internaționale: Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga”; premiul revistei „Vatra”; premiul revistei „Discobolul” – Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeș, 2006. Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga” – Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeș, 2005.
Așa este descris în "Le Figaro" romanul recent (2016) al ieromonahului Savatie Baștovoi, "Învățăturile unei prostituate bătrâne către fiul său handicapat", apărut la editura Catisma. O realizare editorială și tipografică inedită, cartea a stat, încă înainte de apariția în actualul format, la baza filmării unui scurt-metraj cu același nume.
Cunoscutul scriitor și teolog publică o carte cutremurătoare. Încă de la primele rânduri sunt afirmate două adevăruri care ne rețin atenția și conștiința, unul în plan antropologic-spiritual, celălalt în plan moral și social: „Când intri în orfelinatul din «L» auzi mai întâi un zgomot asemănător cu cel pe care îl fac gâștele și găinile atunci când le strigi la mâncare. Coridoarele de beton, cu brâie verzi, par să se clatine de la zgomotul pașilor celor ce aleargă spre tine. Aici înțelegi că vorbirea a fost dăruită oamenilor doar pentru a comunica lucruri înalte; atunci când oamenilor le e foame, frig sau frică, ei nu se exprimă prin cuvinte. Gâtlejurile lor scot sunete asemănătoare cu cele ale jivinelor: unele de casă, altele sălbatice, marine sau chiar de sub pământ. Dacă animalele ar încerca să ne vorbească, probabil că ele ar scoate sunete asemănătoare cu cele ale copiilor adolescenți de la orfelinatul din «L».
Alergând din toate părțile, copiii au umplut coridorul, înconjurându-mă. Prima senzație a fost că vor sări pe mine și mă vor linge, așa cum fac câinii când își văd stăpânul după o lungă perioadă de despărțire. În fața acestui spectacol oamenii normali se simt atât de neputincioși, încât foarte puțini dintre ei găsesc apoi puteri pentru a intra a doua oară într-un orfelinat. De obicei ei nu se mai întorc. Oamenii normali preferă să uite că orfelinatele există. De aceea, în orfelinate lucrează mulți oameni anormali. Ei vând ajutoarele umanitare primite de la organizațiile internaționale și fură mâncarea și medicamentele copiilor. Tot ei violează fetele bolnave sau le corup, amăgindu-le cu bomboane, ciorapi, încălțăminte, aparate de radio chinezești sau alte mărunțișuri. Băieții mai răsăriți pot câștiga toate aceste bunuri muncind prin gospodării” (pp. 5-6).
Aceasta este introducerea în lumea romanului, în măsură să ne atragă atenția că ceea ce urmează nu este artă de dragul artei, deși este și artă, una care presupune o adâncă înțelegere a realității urmărite și a sufletului uman. Firul narativ în jurul căruia se conturează lumea societății moldovenești (și românești, putem spune fără teama de a greși) are ca punct de plecare o întâmplare reală (îi las pe cititori să o descopere!), petrecută într-un orfelinat din Republica Moldova. Ecourile create de această întâmplare lovesc sau ating diverse persoane, din jurul orfelinatului până în Italia. Putem vedea acest lucru ca pe o afectare a lumii întregi. O lume ale cărei coordonate sunt redate cu un realism presărat cu umor negru – desprins din însuși acest realism –, elemente de grotesc și mult lirism. Forța de convingere a cărții are ca sursă nu doar talentul recunoscut (în spațiul vorbitorilor de română și în afara lui), dar și faptul că, așa cum afirmă în textul de pe ultima copertă, de copiii din orfelinate îl leagă o poveste de peste treizeci de ani, la care se adaugă cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare.
Este o carte despre suferință, copilărie, cădere, dar care amintește mereu – deseori tocmai prin contrast – că lumina e totuși la îndemână. Ca într-un psalm în care opusul deznădejdii vine atunci când ea este conștientizată și mărturisită lui Dumnezeu.
Luând parte (cu ghilimelele de rigoare) la destinul personajelor, ai din când în când sentimentul recunoștinței că acele lucruri nu ți se întâmplă ție. Așa cum un coșmar este risipit de lumina dimineții. Dar și sentimentul de neputință, ca în cazul filmelor în care vezi că eroul se duce sigur spre prăpastie și nu poți face nimic să-l oprești. Totodată, ceva dinlăuntrul ființei îți spune că te minți, că totul te privește, pentru că îl privește pe semenul tău, față de care ești legat printr-o rădăcină adâncă. Și te simți vrând-nevrând vinovat, așa cum starețul Zosima din "Frații Karamazov" povestește despre transformarea deplină (când starețul era copil) a fratelui său aflat în pragul morții, schimbare ce îl făcea să se simtă – inexplicabil după criteriile unei rațiuni „normale” – vinovat pentru toată suferința lumii. Este, fără îndoială, din acest punct de vedere, o carte cu mare putere de responsabilizare.
Sigur, s-ar putea ca unele imagini să rănească anumite sensibilități, dar aici nu se urmărește crearea șocului pentru el însuși, ci pentru a trezi cititorul din dulcele somn al nepăsării, care, moralmente și duhovnicește vorbind, este un somn al morții. De altfel, nu este singura carte a lui Savatie Baștovoi care are acest efect.
Închei această modestă privire asupra cărții cu un citat: „Nu e nimic mai strașnic pe pământ decât oamenii frânți. Oamenii pot fi frânți în multe feluri, dar unealta este întotdeauna aceeași: frica și însingurarea. Se întâmplă să vezi oameni frânți în mulțime, îi vezi prin sate, îi vezi și din viteza mașinii. Ei nu au viteză: mâinile lor parcă nu apucă, gura lor parcă nu vorbește, iar ochii lor nu strălucesc în afară, ci te trag înăuntru, te trag cu tot ce ești, cu multă sete, ca o gură din care, în cele din urmă, te smulgi și fugi, plin de saliva grozavă a singurătății, a unei dureri nemărturisite, a unui zâmbet de acadea săracă, a unei iubiri care niciodată nu va fi” (p. 201).
Cum sa citezi
Alexandru Mărchidan. “Învățăturile unei prostituate bătrâne către fiul său handicapat .” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2016/03/invataturile-unei-prostituate-batrane-catre-fiul-sau-handicapatComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.