Petruț Pârvescu. Câmpia cu numere (Geometria visului)
FC"cei ce umblă în frumusețe, cândva în frumusețe vor reînvia" (Rainer Maria Rilke) http://florincaragiu.blogspot.com/ http://revistasinapsa.blogspot.com/ http://florincaragiu-blogdeprezentare.blogspot.com/ Data nasterii: 10 iunie 1969 Absolvent al Facultatii de Matematica al Universitatii din Bucuresti, promotia 1993. Asistent Univ. la Facultatea de Automatica si Calculatoare a Universitatii Politehnica din Bucuresti (1995-2005). Absolvent al Facultatii de Teologie Ortodoxa a Universitatii din Bucuresti, promotia 2006. MA în Teologie Ortodoxă, U. B., 2008. Director al Editurii Platytera, Bucuresti, din 2003. Cadru didactic în învățământul primar, din 2011. Autor al volumelor: Piatra Scrisa, Ed. Platytera, 2003. Cuviosul Ghelasie Isihastul, Ed. Platytera, 2004. Antropologia iconica, Ed. Sophia, 2008. Catacombe. Aici totul e viu, ed. Vinea, 2008 (volum nominalizat pentru premiile Mihai Eminescu și România Literară, Opera Prima). Sentic, ed. Vinea, 2009. Co-autor la volumul "Repere Patristice în Dialogul dintre Teologie și Știință", coord. Adrian Lemeni, Ed. Basilica a Patriarhiei Române, București, 2009. Ca o lămurire pentru cei care au ridicat întrebarea în legătură cu volumul „Piatra Scrisă” sub aspectul statutului acestui volum, daca este sau nu volum de debut, precizez următoarele: volumul respectiv este unul de versificație ocazională, așadar a fost scris circumstanțial, cu ocazia unui eveniment personal, nefiind destinat publicului larg și în consecință nedifuzat pe piață. Nu a fost gândit cu vreo pretenție literară și nu a fost destinat câmpului literar. În consecință nu a fost gândit ca volum de debut și nici nu i se poate acorda acest statut. Volumul meu de debut în poezie este „catacombe. Aici totul e viu”, apărut la Vinea în 2008. Editor al revistei "Sinapsa". - articole si dialoguri cuprinse in aparitiile editurii Platytera, in cotidianul Lumina si in alte publicații locale. - poezii publicate in Virtualia 5 (2006) si 10 (2008), Muzeul Literaturii Romane - texte publicate în revistele România Literară, Convorbiri Literare, Viața Românească, Ramuri, Vatra, Orizont, Poesis International, Hyperion, Feed Back, Tribuna, Steaua, Conta, Bucovina Literară, Cafeneaua Literară, Singur, Cenaclul de la Păltiniș, Verso, Spații Culturale, Poesis, Fereastra, Ecouri Literare, Tabor etc. precum si in diverse situri de literatura. traduceri din limba franceza: - Egon Sendler, Icoana, Imaginea Nevazutului, Elemente de teologie, estetica, tehnica, Ed. Sophia, Buc., 2005 (co-traducatori: Ioana Caragiu, monahia Ilie Doinita Teodosia); - Monahul Grigorie Krug, Cugetarile unui iconograf despre sensul si menirea icoanelor, Ed. Sophia, 2002 (co-traducator: Carmen Caragiu); traduceri din limba engleza: - John Baggley, Porti spre vesnicie, Icoanele si semnificatia lor duhovniceasca, Ed. Sophia, 2004 (co-traducator: Ioana Caragiu); - Daniel V. Thompson jr., Practica picturii in tempera, Ed. Sophia, 2004 (co-traducator: Ioana Caragiu); - Pr. George Florovsky, Biserica, Scriptura, Traditia, Trupul viu al lui Hristos, Ed. Platytera, 2005 (co-traducator: Gabriel Mandrila); - Daniel V. Thompson jr., Materiale si tehnici de pictura in Evul Mediu, Ed. Sophia, 2006 (co-traducator: Ioana Caragiu). - Pr. Mihail Pomazansky, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Ed. Sophia, 2009. Arii de interes: teologia, filosofia, psihologia, iconografia, poezia, muzica, matematica. e-mail: editura_platytera@yahoo.com
Sub domnia cantitativului, proliferarea semnelor și numerelor face inaparent cuvântul: „la masa tăcerii toate semnele lumii adunate/ numai cuvântul lipsea pretutindeni” (Cuvântul lipsea pretutindeni).
Este o lume de sfârșit de veac, în care mai zvâcnesc „mici melodrame în cenușa poemului” (la intersecția punctelor vidul) și „bântuită pe alocuri de splendoare se chinuiește încă o generație” (ritmuri în exercițiul obișnuinței). În geamătul ei mut, amortizat, pâlpâie flacăra nostalgiei, o nostalgie a sărbătorilor: „o civilizație nehotărâtă pe fundul acestui imens ocean alb/ din care lipsesc sărbătorile” (o civilizație tânără nehotărâtă încă).
Spre „partea nelocuită a lumii”, sufletul, se-ntind troienele unei „ierni ciudate” (în nordul trupurilor fără hotar). O umbră luminoasă veghează alergarea, pe liniile de câmp ale memoriei, până în abisurile celulare, într-un timp al absenței: „linia pe care o revăd la suprafață coboară apoi în vârtejuri de flacără subțire ușor ca o amintire nerecitită până la capăt îmi acoperă ochii celulelor cu umbra ta luminoasă TU în mijlocul unui segment ce se lovește de propria sa margine într-un spațiu fluid cu o pasăre moartă în brațe (…) alergăm împreună într-un timp care nu ne conține” (cămașa ispitei lipită de gleznă); când „fiecare celulă e un turn babel în flăcări” – ni se spune – „pe trotuar zilnic umbra Ta cade” (câtă demnitate atâta pudoare).
Și totuși întrezărim, în acest univers pustiit, liniile unui zbor însuflețit care desenează minunea: „ce loc umbros ascunde oare acest tărâm minune/ al pribegiei noastre când/ ramurile sângelui pulsează ritmic (…) cu aripile ude vâslind prin carnea lumii” (ziua a șaptea într-o zi oarecare).
Fiind decelate, peste tot, microstructuri ce rețin „prezența în absență”, precum „mici cute ale unei epiderme înflorite la-ntretăierea unghiurilor plane” (sensul comun redescoperit întâmplător), sau „o mână de amprente” zidită „într-un alt turn” (cum aș putea rescrie acest poem), ca din „nimic” apare „acest dans enigmatic al sângelui/ în jurul luminii” (vești de la periferia memoriei).
Tensiunea clipei se recreează din contraste existențiale: „vine un ceas crăpat cu buza din dreapta limpede clară cu buza din stânga ruptă amară (…) iarba în urma ta până la jumătate cosită până la jumătate culcată numai ici-colo câte o floare una albă nefiresc de albă alta însângerată” (vine un ceas crăpat pe la amiaza mâinii), sau din gestul întins ca o punte peste abis: „și către tine prietene care nu mă cunoști înalț/ zădărnicia lucrului neterminat” (acest cântecel și gura lui zdrențuită).
Geometria visului, această „pădure lichidă”, germinează recompunerea: „scoți mâna în afara ta într-un alt spațiu care/ la rându-i te inventează” (un început din care lipsești), care se descoperă a fi o intrare prin dragoste în „duminica trupului”: „... iar dacă dragoste nu am, nimic nu sunt!”.
Cum sa citezi
florin caragiu. “Petruț Pârvescu. Câmpia cu numere (Geometria visului).” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2011/07/petrut-parvescu-campia-cu-numere-geometria-visuluiComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FC
DVFC
PMPornind de la titlu, e superbă.
Cum se poate intra în posesia cărții?
AMVA felicit si multumesc si tie draga Florin ptr. ca asa mai aflu si eu ce e prin lumea, prin cimpiile visului sau aiurea, in cerul vesniciei.
florin caragiu surprinde cu justete liniile conducatoare ale acestui volum aparut în 2005 ,aceasta incursiune fiind salutara pentru cei care sunt lectori convinsi ai poeziei lui Petru Pârvescu
un poet cu o traiectorie singulara,discreta dar consistenta si inspirata ,o constiinta literara exemplara