Despre inteligența proștilor și, în aceeași măsură, despre prostia deștepților
Din volumul, în pregătire, Bă, românii mei
MȘNume și prenume: Șolea Marius Marian Situația militară: stagiu satisfăcut Născut: 11 octombrie 1974, București, sector 3 Mail: marius_marian_solea@yahoo.com Web: www.solea.ro Hobby: Fotbal, suporter al echipei Universitatea Craiova. Studii: Școala primară și gimnazială în Bumbești-Jiu, județul Gorj. Clasele a IX-a și a X-a la Grupul școlar Gheorghe Magheru, Târgu Jiu. Clasa a XI-a la școala Normală Spiru Haret, Târgu Jiu. Clasa a XII-a la Grupul școlar Ioan Nistor, Vicovu de Sus, județul Suceava, absolvit în 1994. Din 1994, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iași, Secția Patrimoniu Cultural - Restaurare-Conservare carte, absolvită în 1998, licențiat în Teologie și Arte Plastice. Lucrarea de licență: Scrierea hieroglifică - premisă și reprezentare a civilizației egiptene. Activitate: Din 1990 articole, recenzii, critică literară și poezie în reviste și cotidiene în număr de peste 30. 1993 - 1996 – colaborator Radio Târgu Jiu 1994 – colaborator la Radio Contact Iași, Radio Iași, Radio România Actualități, Radio România Cultural. 1998 – colaborator Radio Trinitas. 1995 - 1996 – redactor-prezentator la TVR Iași. 1995 – participări în congrese și simpozioane cu prezențe internaționale. 1996 - 2000 – Președinte al Mișcării Europene, filiala Iași. 2000 - 2002 – președinte al Fundației Culturale Albastru. 2001 – membru în colegiul redacțional al Revistei Brâncuși. 2001 – redactor-șef al "Gazetei de Gorj". 2003 - 2004 – editorialist Radio Târgu Jiu. 2003 - până în prezent – colaborator al revistelor "Gorjul de azi", "Tribuna Învățământului", "Reflex", "Calende", "Viața Românească", "Literatorul", "Hyperion", "Scrisul Românesc", "Est", "Poezia", "Feed Back", "Timpul", "Convorbiri Literare", "Luceafărul", "Cronica", "Origini", "Poesis", "Contemporanul - Ideea europeană", "Ateneu", "Bucovina Literară", "Ex Ponto" etc. august 2004, consilier în Ministerul Culturii și Cultelor. octombrie 2004, membru în Colegiul redacțional al "Cugetarii Europene", publicație a secțiunii române a Mișcării Europene; din august 2005, consilier personal al președintelui secțiunii române a Mișcării Europene. Versuri pe albumele Paulei Seling, Știi ce înseamnă?, 2001 (piesa Serile verii) și Marcelei Buruian, Nu sunt Albă ca Zăpada, 2001 (piesele Mi-e frică-n lume și Blues obosit). Prezente și pe compilațiile Romantic și Fantastic Hits. Organizator al Festivalului de literatură poezie.ro, Agigea 2005, ediția I, Putna 2005, ediția a II-a, Agigea 2006, ediția, a III-a. Inițiator și coordonator al Expoziției de carte aromână și artă Ary Murnu și Ion Lucian Murnu, Biblioteca Națională a României (15 februarie - 22 martie 2013) și Muzeul Național al Literaturii Române (21 - 31 mai 2013). 30 iunie 2014 – Organizator al primei licitații cu operele artiștilor aromâni. Au fost expuse lucrări de Sever Burada, Ary Murnu, Ion Pacea, Theodor Aman, Pericle Capidan, Ion Lucian Murnu, Gheorghe Naum, Stavru Tarasov, Dumitru Pasima, Titi Ceară, Ion Drăghici, Ecaterina Vrana, Elena Pasima, Mihai Tugearu, Florica Prevenda, Geta Caragiu Gheorghiță, Vasile Marcu, Dumitru Piceava. Au lipsit lucrări de Camil Ressu, Kimon Loghi, Despina Ghinokastra Moscu, Tache Papatriandafil, Constantin Pacea, Dimitrie Demu, Boris Caragea, Constantin Baraschi (www.cotidianul.ro/premiera-pe-piata-de-arta-romaneasca-241951/, www.realitatea.net/litoral-tv--prima-licitatie-pentru-operele-de-arta-aromane_1470424.html). Cursuri de perfecționare profesională: - Achiziții publice, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2006; - Selecția și evaluarea propunerilor de finanțare, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2007; - Achiziții publice – implementarea procedurilor, Institutul Național de Administratie, iulie 2008. Activitate editorială: 01. "Mereu secunda, mereu și Dumnezeu", Editura Alexandru Ștefulescu, Târgu Jiu, 1995 02. "Universul din piatră", Editura A 92, Iași, 1996 03. "Pașii de sub simț", Editura A 92, Iași, 1997 04. "Semantice umbre", Editura Junimea, Iași, 1998 05. "Cobilița cu furnici și alte proceduri", Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1999 06. "Lungul poem haiku de o mie de strofe", Editura Albatros, București, 2000 07. "Blestemul bărbăției și alte imagini sociale", Editura Eminescu, București, 2002 08. "Un peșchir și o țâră dragoste", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2004 09. "Contemporan cu Dumnezeu", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 10. "Graiul vostru. Viziunea țăranului din Gorj asupra lumii", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006 11. "Crimă și pace bună", roman, Editura Paralela 45, Pitești, 2007 12. "Ministerul groazei, demnitarii crimei", Editura Fundației Culturale Libra, București, 2007 13. "Liber", Editura Vinea, București, 2008 14. "Generația suspendată", Editura EDO, București, 2010, volum distribuit împreună cu albumul artistului Florin Chilian, "Autistul, nu-l mai goniți pe Brâncuși" 15. "adevărul, pe înțelesul femeilor", Editura Vremea, București, 2011 16. "Scrisori pentru depărtările din voi Cărțâ trâ dipârtărli dit voi", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2012 17. "Limita de existență", Editura Ars Docendi, București, 2013 18. "Podul dintre două distanțe", Editura Timpul, Iași, 2013 19. "Singurătăți și oameni", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 20. "Chipurile omului", Editura Vremea, București, 2014 21. "Evident, adevărul", Editura PIM, Iași, 2015 Cărți coordonate, ediții îngrijite: 01. Antologia poezie.ro, "Ultima generație, primul val", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 02. Antologia proza.ro, Editura Paralela 45, Pitesti, 2006 03. Gheorghe Mustață - "Evoluția prin asociere și edificarea organismelor", Editura Vremea, București, 2009 04. Înalt Prea Sfinția Sa Dirayr Mardichian, o jumătate de veac ca Întâistătător al Eparhiei Bisericii Armene din România și Bulgaria, Editura Zamca, București, 2010, album fotografic cuprinzând activitatea pastorală a înaltului ierarh armean 05. Kevork Hintlian - "Istoria armenilor din Țara Sfântă", Editura Zamca, București, 2010 06. Dimitrie Dan - "Armenii ortodocși din Bucovina", Editura Zamca, București, 2010 07. Gheorghe Bezviconi - "Manuc-Bei", Editura Zamca, București, 2011 08. Corneliu Zeana - "Umoristice", Editura EDO, București, 2011 09. Minas Tokatți - "Cânt de jălire asupra armenilor din țara vlahă", Editura Zamca, București, 2011 10. Grigore Goilav - "Armenii ca întemeietori de orașe în partea de răsărit a Europei", Editura Zamca, București, 2011 11. Gheorghe Hasan - "Incidențele mele cu lumea", Editura Vremea, București, 2011 12. Santa al Culaki al Todi - "Yramostea sh Tuduradzlji", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2011 13. Paul Bogdan - "Exerciții de singurătate", Editura Timpul, Iași, 2012 14. Alexandru Gica - "Introducere în istoria recentă a aromânilor", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2012 15. Corneliu Zeana - "Mistuire", Editura EDO, București, 2012 16. Alexandru Gheorghe - "Drumul românesc al armânilor", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 17. Ary Murnu - "Mărturia unei epoci : desene", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 18. "Interzicerea expoziției organizate de Societatea Culturală Aromână", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 19. Ion Lucian Murnu - "Inscripții pentru oamenii mei", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 20. Adrian Ioan Popovici - "Armenia - o geografie sacră", Editura Zamca, București, 2013 21. Tatevik Grigorian - "Genocidul cultural", Editura Zamca, București, 2013 22. "Grigore Gafencu și moștenirea sa", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 23. „Pogromurile comise de Azerbaidjan împotriva armenilor”, 1988 – 1992. Sumqait, Kirovabad, Baku, Maragha; Dosar de presă al Revistei Nouvelles d’ Armenie, Editura Zamca, București, 2014 24. Corneliu Zeana, "Rodeo cu Pegas", Editura PIM, Iași, 2014 25. George Mihalcea, "Sacerdotul", Editura Vremea, București, 2014 26. Gheorghe Tomozei, "Misterul clepsidrei", volum facsimilat, Editura Vremea, București, 2014 În pregătire: "Ministerul groazei, demnitarii crimei", volumul al II-lea și al III-lea "Crimă și pace bună", volumul al II-lea și al III-lea Din noiembrie 1998 – membru al Uniunii Scriitorilor din România. Referințe despre volumele publicate: Mihai Ursachi, Ioan Holban, Ion Popescu, Cezar Ivănescu, Simion Bărbulescu, Corneliu Ștefanache, Șerban Alexandru, acad. Constantin Ciopraga, Nicolae Dragoș, George Țărnea, Lucian Vasiliu, George Bădărău, I.D.Sicore, Alexandru Andriescu, Alexandru Husar, Gloria Lăcătușu, Nicolae Diaconu, Valentin Tașcu, Eugen Velican, Adrian Păunescu, acad. Matilda Caragiu Marioțeanu, Ion Filipoiu, Florin Lăzărescu, Ioan Adam, Eugen Lucan, Ioan T. Morar, Bogdan Alexandru Stănescu, Aureliu Goci, Horia Gârbea, Dumitru Matală, Andrei Milca, Costin Tuchilă, Victoria Milescu, Daniel Corbu, Eugenia Țarălungă, Liviu Ioan Stoiciu, Florea Miu, Călin Cocora, Ion Bogdan Lefter, George Mihalcea, Marin Mincu, Ștefania Mincu, Radu Voinescu, Tudorel Urian, Valeria Manta Tăicuțu, Ioana Bogdan, Mircea Ghițulescu, Emilian Marcu, Marin Stoian, Paul Bogdan, Florin Chilian, Constantin Dram, Vasile Andru, Felix Nicolau, Grigore Traian Pop, Sorin Roșca, Octavian Mihalcea și alții.
Cred în aceste două asocieri nu ca enunțuri de construcție și de bucurie infantile, ci ca realități vizibile, întâlnite. Cred în conținutul lor, parțial din observarea lucrurilor lumești, parțial prin autoevaluare. Așa a lăsat Dumnezeu situația pe pământ, pentru a nu ne stăpâni plictiseala și deznădejdea înaintea împărțirii definitive a lumii, printr-un criteriu atât de clar și chiar decisiv. Deși înaintașii mei au considerat sintetic că patrupedele canine mor de jigodie și prostul de grija altuia, mă gândesc că ar trebui, la rândul meu, să-mi sprijin în două degete bărbia și să postulez despre fenomene puțin mai complexe decât se descoperă ele în enunțuri, luându-mi astfel libertatea de a atrage atenția asupra consistenței sau chiar a imanenței lor sociale.
Când discuți despre asemenea lucruri, cel mai prudent este să te referi la alții. Dacă te situezi pe tine însuți în tabăra proștilor, îi enervezi pe deștepți cu falsa modestie, iar pe proști îi faci să se bucure de companie și îi provoci neinspirat să intre în competiție cu tine, să arate că trăiesc, pentru că grija cea mare a prostului este ca lumea să știe de existența lui, chiar să țină cont. Prostul nu se simte confortabil în anonimat. Dacă te propui în tabăra deștepților, este și mai complicat: deștepții nu te mai suportă datorită îndrăznelii, iar proștilor le dai cel puțin două motive să fie supărați – cei cu măsură regretă că au pierdut un companion, cei fără măsură nu înțeleg de ce nu vrea nimeni să rămână în tabăra lor, a... celorlalți, a proștilor. Dacă ești un om mai șovăielnic, nici nu știi cum să mai faci, bașca dacă mai ții cont de cei care trec de la o grupare la alta și pe care, din economie de spațiu, îi voi numi poștași. Așa că e mult mai prudent să nu te referi la tine: unii spun că ești deștept, alții, din contră, spun sau sugerează, scuzabil, că ești mai prost decât ei, sub forma enunțului pozitiv cum că ei sunt mai inteligenți decât tine. Cei mai mulți, și deștepții, și colegii lor, se gândesc că ar da bine pentru ei să-ți comenteze prestația, spunând, pe drept cuvânt, că oricâtă inteligență ar fi, tot se mai găsește pe ici, pe colo și ceva prostie. Media acestor enunțuri, mai mult sau mai puțin adevărate, dar îndeajuns de publice, dă măsura percepției tale colective, care te însoțește, ca realitate, până lângă groapă. Așa că, dacă ai norocul de vreo doi exaltați, care, pe deasupra, îți mai sunt și prieteni, să spună prin târg că, pe alocuri, poți fi genial, evident, cazul altora, ai șansa de o medie care să te salveze de a nu rămâne, în opinia colectivă, prost definitiv. Și cum la aceste considerații se înghesuie, în general, doar proștii, inteligenții preferând să nu se bage, mare noroc de un astfel de verdict! Proștii, când sunt organizați, îi înving pe cei superiori lor, chiar dacă aceștia sunt organizați, la rândul lor. Proștii simt viața mult mai adaptat, se plasează mai aproape de ea. Inteligenții preferă apropierea de înțelesuri, plecând de la ideea că simplele judecăți sunt de ajuns pentru a domina viața. Astfel rămâne un mare spațiu neacoperit, în care colegii de competiție ai deștepților își exersează aplicabilitatea. Dacă ar fi altfel, proștii s-ar împuțina constant și ne-ar apuca pe toți o sumbră și nesfârșită senzație de singurătate, plus eventuala grijă de-ai apăra cu legislație. Noi, cei inteligenți, am risca să nu mai găsim imediat comoda bucurie a comparației favorabile și, totodată, mângâierea nemărginită a orgoliilor noastre. Prostul trebuie să ne concureze, stă în puterea lui, inclusiv socială, dinamizând astfel, deși formal, inteligența. E o taină care hrănește construcția neîntreruptă a lumii. Proștii constituie și un bun mediu de selecție pentru deștepți, tot așa cum este cascada pentru unele specii de pește, care au poruncă să o urce. În acest efort procreativ, mare parte din inteligență cade răpusă de propria ei insuficiență și foarte puțini reușesc să determine patrimoniul ideatic și material al omenirii în încrâncenata luptă, s-o preschimbe, genetic, cu alte înțelesuri, fapte ori mirări. Peisajul este interesant prin proști, prin diversitatea atrăgătoare în care există. Noi, în Gorj, suntem foarte interesanți pentru că suntem tâmpiți, inteligența este previzibilă, banală. De proști suntem atât de interesanți. (Vasile Vasiescu, prin București, la o bere) Materia domină ideea atât timp cât individul este dominat de materie. Intelectualul este o ființă de o gingășie înaltă, care poate da tuturor soluții, cu excepția lui însuși. Datorită spiritului concurențial, inteligentul are complexe de imagine (nu vă alarmați, în general vorbind), speriindu-se întruna de umbra prestației sale. În schimb, prostul nu are limite, norme și prudențe sociale, decât cele impuse de alții. Este degajat, eliberat, trăiește în natură! În toată libertatea specifică naturii împăcate și supuse lui Dumnezeu. După cum am spus, intelectualul, ca să nu se sperie de propria umbră, soarele trebuie direcționat pentru a-l bate direct în cap, pe distanța cea mai scurtă. Întreprinderea este dificilă, în plus are și ceva urmări, înregistrate deja în înțelepciunea populară. Acest intelectual, insinuat într-un mediu social, prin eficiența prestației este legat, în mare, de beton. Adică, mai nimic din umbra lui nu se pierde în umbrele naturii.
Observație importantă: Nu cred în sinonimiile dintre deștept și inteligent, dintre prost și inferior. În text, am simțit necesitatea unei alternări a termenilor, pentru a nu fi supărător stilistic.
Cum sa citezi
Marius Marian Șolea. “Despre inteligența proștilor și, în aceeași măsură, despre prostia deștepților.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2006/08/despre-inteligenta-prostilor-si-in-aceeasi-masura-despre-prostia-desteptilorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FNFNfelix nicolau✓
T