Mi-e teamă de scriitorii obraznici
interviu cu Alex. Ștefănescu, critic literar
GDSTUDII: • 1999 - 2003 Universitatea Hyperion – Facultatea de Ziaristicã • 1995 - 1999 Liceul de Poligrafie și Tehnicã Cinematograficã nr.16 – secția uman (specializare filologie) CURSURI DE CALIFICARE ȘI SPECIALIZARE PROFESIONALÃ • August-Septembrie 2000 Cursuri intensive operator calculator – TOTAL SCHOOL • Martie- Mai 2001 Cursuri prezentatori- redactori T.V- S.C. DAL COM S.R.L. • 8-15 Mai 2006 Curs de perfecționare „Genuri radiofonice” la Sala Radio, în cadrul Societății „Radiodifuziunea Română”. • Mai - Iunie 2009 Curs de pregătire profesională IFPTR: consilier de siguranță și persoană desemnată APARIȚII LITERAR-EDITORIALE • Noiembrie 1997 - Debut literar în revista „Amurg sentimental“ nr.II • 1998 - Debut editorial, „Blestemul îngerilor decãzuți“, poezii • Poezii și articole: - 1998 - Texte publicate în antologia „Între for și turnul de fildeș“ - Septembrie 1998 - Publicații în revista româneascã „Miorița noastrã“ de la New York, nr.133 - 1999 - revista „Amurg sentimental“, cotidianul „Accent“ Cãlãrași, revista culturalã „Altfel“, prezent în volumul de referințe critice al lui Ion Machidon, „De la poet la poeți, Impresii de lecturã“, antologia „Unda verde“ (Ed. Amurg Sentimental), antologia de poezii „Valurile, vânturile“ (dedicatã poetului Mihai Eminescu), Ed. Amurg Sentimental, - 2000-2001 cotidianul „Dimineața“, antologiile „Ție, Doamne“, „Solstițiu de purpurã“ (Ed. Amurg Sentimental), revista culturalã „Heliopolis“, Timișoara, suplimentul revistei „ Amurg Sentimental “, „ Biblioteca Sentimentelor Literare “, catalogul activităților „ Amurgului Sentimental “ din perioada 1995 – 2000. - 2001 - „ Aici nu sunt cuvinte “, poezii, Ed.Amurg Sentimental - 2002 - aprecieri critice în cotidianul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca -,,Curierul”, periodicul național independent ,,Moftul Studențesc”; - 2007 și 2008 – Revista de cultură “Oglinda Literară” - 2010 - Antologia de poezie și epigrame din cadrul “Concursului Național de Poezie Romeo și Julieta la Mizil”, ediția 2009-2010 - 2011-2012 - Revistele de cultură “Armonii Culturale (Adjud)”, “Actualitatea Literară (Lugoj)”, “Singur (Târgoviște)”, “Universul Românesc”, “Boema (Galați)”, “Agerro-Stuttgart”, “Oglinda Literară (Focșani)”, “Onyx (Dublin)”, “Caiete silvane (Zalău)”, “Mesagerul literar și artistic (Bistrița-Năsăud)”, “Climate literare (Târgoviște)”, „Impact (Dâmbovița)” - Antologii: a “Concursului Național de Poezie Romeo și Julieta la Mizil”, ediția 2011-2012, “Comori de Vise”- povești, povestiri, amintiri, Ed. Armonii Culturale, 2012, “Meridiane Lirice – 124 poeți contemporani”Ed. Armonii Culturale, 2012, “Cuvântul ca o pradă”, Ed. InfoRapArt, 2012; - 2013 - 2016 – Revistele de cultură: Zeit (Brăila),Sfera Eonică (Craiova),Revista Curtea de la Argeș,Regatul Cuvântului (Craiova),Dor de Dor (Botoșani), Mișcarea literară (Bistrița-Năsăud), Săgetătorul (Pitești), Observatorul (Canada), Basarabia Literară (Republica Moldova), Atheneum (Canada), Salonul literar (Odobești), A.V.A – Agenda Valorilor Actuale (Timișoara), Clipa (Statele Unite ale Americii) Dăruiri literare (Orăștie), Vatra Veche (Târgu-Mureș, iulie 2013), Clujul Liber, Melidonium (Roman), Art-Emis, Lumină Lină/Gracious Light (New York), Nomen-Artis (București), Portal-Măiastra (Tg. Jiu) Scurt Circuit Oltean (Slatina), Sud (Bolintin-Vale), Cervantes (Satu-Mare), Omniscop (Craiova), Tribuna (Cluj-Napoca), Timpul (Iași), Bucureștiul literar și artistic (București) - interviu acordat poetului și editorului Gheorghe Stroia și publicat în Revista Onyx (Dublin, februarie 2013) și în Revista Bogdania (Focșani, mai 2013) - “27 Dialoguri - Construcții incomplete”, interviuri, Ed. Tiparg, Argeș - antologia de poezie „Confluențe poetice”, Ed. Pim, Iași, 2013 Cărți în lucru: “Publicistica lui Panait Istrati - Un jurnalist nedreptățit ” “Vinovăția festrelor”, poeme - Ed. Armonii Culturale, Adjud „Reportaje imaginare de călătorie”
„Mi-e teamă de scriitorii obraznici”
interviu cu Alex. Ștefănescu, critic literar
- Domnule Alex. Ștefănescu, sunteți critic literar, redactor al revistei „România literară”, dar și membru în juriul ce decide încotro se îndreaptă „Cartea Anului”. De ce tocmai „România literară” oferă acest premiu?
- „România literară” se ocupă de literatura română de foarte multă vreme și este o revistă căreia i se recunoaște autoritatea morală și profesională în acest domeniu. Pe de altă parte, însă, nimeni nu oprește alte reviste să dea și ele premii. Această fundație, „Anonimul”, ne-a ales pe noi, tocmai atrasă de prestigiul nostru, ca să ne pună banii la dispoziție. Dacă alte reviste vor să dea și ele premii, n-au decât s-o facă și atunci apare o competiție, care este foarte binevenită.
- Cui i-a venit ideea înființării premiului?
- Fundația de care vorbeam înainte, care finanțează într-o oarecare măsură „România literară”, ne-a oferit posibilitatea de a oferi acest premiu, lăsându-ne pe noi să alegem ce carte vrem, fără să se amestece în vreun fel. Există un ritual al acordării premiului. Juriul este foemat din șapte membrii ai redacției și discută cu mult timp înainte despre cărțile apărute pe parcursul ultimului an. Se stabilesc nominalizările și apoi, într-o ședință secretă, care are loc cu exact o oră înaintea decernării premiului, alegem premiantul.
- Întorcându-ne la postura dumneavoastră de critic literar, ce pregătiți pentru cititori?
- Lucrez de aproape zece ani la o „Istorie a literaturii române contemporane”, referitoare la perioada 1941 și până în prezent. Este vorba de o perioadă mai puțin cunoscută, pentru că scriitorii care o reprezintă sunt încă în viață și nu este ușor să te pronunți în mod obiectiv asupra unor contemporani ai tăi, pentru că ei pot avea reacții de nemulțumire; unii dintre ei sunt influenți, au funcții importante. Îți trebuie o anumită detașare și chiar un anumit spirit de sacrificiu ca să scrii ce crezi despre literatura română contemporană.
- Vă este teamă de oamenii aceștia influenți?
- Sigur că mi-este teamă, dar nu atât de oamenii influenți, cât de autorii obraznici, pentru că România este pilnă de oameni obraznici și unii dintre ei pretind că sunt și scriitori. De fapt sunt scriitori fără valoare. Culmea este că tocmai cei valoroși sunt mai modești și mai resemnați și acceptă verdictele unui critic, în timp ce aceia fără valoare sunt agresivi și revendicativi. Am și propus odată că, așa cum există o lege care pedepsește hărțuirea sexuală, ar fi bine să apară o lege care să pedepsească hărțuirea literară. De multe ori mă simt hărțuit, în calitate de critic literar. După ce public această carte, o să plec undeva la țară, să mă ascund câteva luni. Cartea este un fel de bombă, o las să explodeze și dispar...
- În concluzie, riscați și veți include și acele persoane influente în paginile Istoriei?
- Bineînțeles. Asta nu înseamnă că fac vreo concesie în cuprinsul cărții. Voi fi necruțător. Nu țin cont nici de prieteni, nici de dușmani. Scriu exact ce cred despre literatura română, însă vreau să spun că mi-e teamă de reacțiile lor de după apariția cărții. Este prea multă minciună în România. În domeniul literaturii laudă toți pe toți, iar atunci când totuși se emit și opinii negative, de fapt se răzbună unii pe alții, nu pentru că, într-adevăr sunt nemulțumiți de o carte sau alta.
- V-ați gândit și la un volum II al cărții?
- Da, dar acum n-o să mai scriu despre cărțile proaste ale unor autori necunoscuți, ci despre cărțile proaste ale unor scriitori consacrați.
- De ce?
- M-am simțit ca un inspector de la O.P.C., care vrea să apere interesele consumatorului de literatură, pentru că librăriile sunt invadate de titluri proaste. Unii oameni, care nu au timp ca mine, să citească sute de cărți și să aleagă, pot lua din greșeală o carte proastă și își pot face ideea greșită că toată literatura română este așa, ceea ce nu este adevărat.
- Și dacă v-ați înșelat în privința unor cărți, catalogându-le drept proaste?
- La cărțile proaste este foarte evident că sunt proaste.
- Dați-ne și nouă un exemplu de carte proastă.
- De curând a părut o carte de Shaul Karmel, cu o prefață semnată de președintele Academiei Române, de Eugen Simion, care nu știu din ce cauză este foarte politicos și laudă această carte, deși ea cuprinde versuri plictisitoare și cu pretenții de filosofie, care îl fac pe autor caraghios. Un fel de Coana Chirița a zilelor noastre.
- Care sunt criteriile de recunoaștere ale unor astfel de cărți proaste?
- Aceleași ca și la alte produse: sunt falsificate sau expirate. În prima categorie, autorul simulează că este scriitor, că imită literatura. În fond este o falsă literatură. În cazul celor expirate, produsele literare sunt demodate, autorul scrie ca în secolul al XIX-lea și asta nu mai prezintă interes în momentul de față.
interviu realizat de Gabriel Dragnea
Cum sa citezi
Gabriel Dragnea. “Mi-e teamă de scriitorii obraznici.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2006/04/mi-e-teama-de-scriitorii-obrazniciComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PMPMPandele Maricica✓
CDCDCD
FB
EG
CVl-am citit, nu mi s-a intamplat aproape niciodata sa spun: OK, unui ARTIST sau CRITIC, sau unei carti atunci cand nu era valoroasa. In ceea ce-l priveste pe domnul ALEX STEFANESCU, trebuie sa recunosc ca-l stiu mai mult din talk-showri si interviuri si ceea ce m-a fermecat intotdeuna la domina sa a fost SUBIECTIVISMUL. Domnilor, nu poti sa judeci obiectiv, un produs al sufletului. Trebuie sa ai suficienta cultura ca sa-ti argumentezi alegerea, trebuie sa ai INTUITIE ca sa alegi graul de neghina, inca din perioada semanatului, dar obiectivitate, NU! Trebuie sa ai stomacul tare ca sa poti spune nu, atunci cand valul spune, DA! si mai ales sa ai constiinta sentintei date.
Nu pot sa spun ca sunt 100% de acord cu ceea ce spune domnul Stefanescu, pentru ca uneori, avem gusturi diferite.
Dar, pot spune ca se vede clar ca este aproape indragostit de literatura si autorii pe care-i promoveaza si acesta carateristica a criticii sale a fost surprinsa in interviu. Mai pot spune ca nu s-a nascut departe de satul cu biblioteci, si nu poate fi acuzat ca vorbeste in necunostinta de cauza sau ca ar fi un personaj lipsit de inteligenta.
In plus, sunt de parere ca nu este nevoie sa argumentezi de ce talentul si obraznicia sunt invers proportionale, si sa apreciez calitatea de diagnostician a lui Alex Stefanescu.
A pus un diagnostic Romaniei, in care toate precupetele au pus stapanire pe economie, invatamant, etc, etc si au inceput sa refuleze si in poezie si nimeni nu poate sa se opuna, pentru ca toti suntem prea ocupati cu vanarea de vant si succesul cu orice pret.
Pe scurt, pentru ca interviul este un portret facut cu penelul intrabarii, ii las domnului Gabriel Dragnea un semn.
TN