“Vocea Basarabiei” se aude și în Transnistria

* interviu cu jurnalistul Veaceslav Þibuleac, directorul postului de radio “Vocea Basarabiei”

- D-le Veaceslav Þibuleac, când s-a înființat posul de radio Vocea Basarabiei?

- Postul s-a înființat la 18 iunie 2000, era Duminica Mare, zi de sărbătoare, pe care am ales-o și pentru că era în preajma zilei de naștere a profesorului Josif Constantin Drăgan, care a pus temelia și suportul financiar prin fundația domniei sale. Postul a avut ca primă locație orașul Nisporeni, înfrățit cu Lugojul, eu fiind în conducere încă de la înființare. Am fost, de fapt, doi membri fondatori: eu și cu dl. Valeriu Saharneanu, președintele Uniunii Ziariștilor din Republica Moldova și director al Holdingului Euro Nova Media Grup, din care face parte și Vocea Basarabiei.

- La ora actuală, ce este acest holding, ce cuprinde el?

- În primul rând, este postul de radio Vocea Basarabiei, pe care îl conduc, în calitate de director, Televiziunea Euro Nova din Ungheni, televiziunea Albasat din Nisporeni și studioul de producție din Chișinău. Această rețea, care emite din Chișinău, are denumirea de Euro Nova. Revenind la Vocea Basarabiei, director de programe este dl. Andrei Vartic, un valoros regizor și om de cultură. Avem și o publicație a noastră, deci și o componentă de presă scrisă: “Gazeta românească”, condusă de Boris Vieru. Gazeta are 32 de pagini și reproduce în paginile ei cele mai importante materiale, editoriale etc. din presa românească, de la “Evenimentul zilei” la “Curierul național”, pe parcusul unei săptămâni. Din păcate, tirajul “Gazetei” nu e prea mare, el variază între 3 și 5.000 de exemplare, în funcție de cererea de pe piață. Este însă suficient, având în vedere că ziarul ajunge la intelectualitate, la scriitori, la profesori etc.

- Care sunt principalele evenimente care s-au produs în anul 2005 la Vocea Basarabiei?

- La începutul anului, studioul central a trecut la Chișinău, iar emisia a început de acolo la 7 februarie 2005. Vocea Basarabiei și-a pus la punct o întreagă rețea, având frecvențe la Chișinău, Nisporeni, Glodeni, Bălți și Dropia, ultimele fiind situate în raioane din nordul Basarabiei. Am instalat o antenă la Mileștii Mici, localitate situată nu departe de Chișinău și renumită prin rețeaua sa de kilometri întregi de crame subterane… Acolo, de la o înălțime mare, se emite programul nostru care poate fi recepționat și în Transnistria.

- Care e la ora actuală puterea de acoperire a Radioului Vocea Basarabiei?

- Cu fermitate, putem spune că acoperim 80% din teritoriul republicii, dar se prinde și în rest, în sud, la Soroca, etc., însă se aude mai slab. Însă, din luna decembrie, prin îmbunătățiri tehnice, vom avea acoperire integrală.

- Ce programe oferiți ascultătorilor de limbă română?

- Aveți dreptate, programele noastre sunt integral în limba română, 24 de ore din 24, de fapt suntem unicii care avem totul numai în limba română. Conceptul nostru este promovarea valorilor naționale și culturale românești, acesta este criteriul care ne caracterizează. Avem și trei-patru ore de emisiuni interactive pe zi, în care invitații -oameni de cultură, politicieni, jurnaliști etc. pot fi interpelați telefonic. Deși puterea nu prea ne iubește, nu prea dorește să ne susțină, după toate datele de acum, ca audiență, suntem cam primii.

- Aveți și invitați din România?

- Da, sunt progame pe care le realizăm în colaborare cu oameni de la București, cum ar fi “Basarabia în direct” – o emisiune de patru ore. Îi avem ca analiști politici pe conf. univ. dr. Dan Dungaciu, profesor de sociologie la Universitatea din București și pe Iulian Chifu, expert în problemele Transnistriei, la care se adaugă jurnalistul Victor Roncea de la “Ziua”. Cel puțin o dată pe săptămână, îi avem ca invitați, în special pe eveniment. În afară de aceasta, mai avem o emisiune care se numește “Firul durerii: București-Basarabia”, tot de o oră, un duplex București-Chișinău. L-am avut ca oaspete pe Corneliu Vadim Tudor, dar nu în postură de politician, ci ca om de cultură, pe istoricul Gheoghe Buzatu, pe deputatul Ilie Ilașcu, pe poeta și deputata Leonida Lari, pe Adrian Păunescu, am avut de asemenea reprezentanții românilor de pretudtindeni din cadrul Guvernului României etc.

- Colaborați cu Radio România?

- Da, recent am avut chiar un triplex: Radio România Cultural - Radio Iași – Radio Vocea Basarabiei. Este a doua emisiune de acest gen, cu durata de o oră și sperăm să continuăm această experiență.

- Câți oameni aveți în echipă?

- Fără a socoti colaboratorii, avem 18 angajați permanenți și aici mă refer doar la Radio Vocea Basarabiei.

- Cum apreciați prezența presei românești în Republica Moldova?

- Este o prezență aproape de limită, adică aproape lipsă. Până prin anul 2000, mai venea “24 de ore” de la Iași, acum nu găsești mai nimic. Această lipsă o suplinim însă noi, holdingul nostru. Comparativ cu presa din Rusia, cea românească este insuficietă pe tarabe. La rândul lor, și tirajele ziarelor de limbă română din Basarabia siunt mai mici decât cele ale celor de limbă rusă, pentru că sponsorii, reclamele, merg spre cele de limbă rusă.

- Care ar fi cele mai importante punblicații ce apar în limba română la dv.?

- Ar fi “Jurnal de Chișinău”, “Timpul”, “Glasul națiunii”, “Literatura și arta”, opublicație de înaltă ținută etc. Cele mai puternice pe piață sunt “Timpul” lui Constantin Tănase și “Jurnal de Chișinău” al lui Val Butnaru, publicații axate pe informație și mai puțin antrenate în diverse jocuri politice. Însă, așa cum vă spuneam, aproape toată publicitatea este înghițită de presa rusească, inclusiv la audio-vizual, presa electronică, nu numai la cea scrisă. Sperăm ca și guvernanții de la București să înțeleagă acest aspect, ca noi să fim susținuți în competiția aceasta. Gândiți-vă că Vocea Basarabiei ca post de limba română, are ca și concurență nu mai puțin de 27 de radiouri în limba rusă.

- Ce proiect aveți în vedere pe termen scurt?

- Un site al nostru propriu. Nu de mult, a fost la noi dl. Nicoale Popa din Los Angeles, care face parte din Consiliul Mondial al Românilor și dânsul ne-a promis că ne va trimite zece calculatoare pentru post. Noi acum pregătim și site-ul pentru a ne face mai bine cunoscuți în întreaga lume. Ne-a vizitat și Ovidiu Creangă, scriitor și chimist român stabilit în Canada, evadat în anii 70 din România lui Ceaușescu și alți români din diaspora, care sunt foarte interesați de noutățile din Basarabia și doresc să punem la punct acest site.