Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Cultura

Floare de latinitate

Ghinea Nouras CristianGC

Cristian Ghinea s-a născut la Lugoj, în 16 decembrie 1962. Absolvent al Universității Politehnica din Timișoara, în 1987. Din luna mai 1992, devine redactor de televiziune, iar apoi trece în presa scrisă. Redactor-șef al săptămânalului "Redeșteptarea" Lugoj din mai 1998 până in ianuarie 2004. În prezent, își continuă activitatea în presa scrisă (www.redesteptarea.ro), precum și cea de realizator de emisiuni la Tele Europa Nova. Este coordonator al paginii culturale a "Redeșteptării" și realizator al emisiunilor culturale "Paranteze deschise" si "Arte". Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din 5 iunie 2007 Premiul pentru critică, istorie literară și eseu al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, pentru volumul "Pasajul discret", Editura "Anthropos" Timișoara, 2011 (editor: Lucian Alexiu) Laureat al Premiului național de jurnalistică pe anul 2005 oferit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD); în anul 2004, la Timișoara, a primit Premiul "VIP în Banat" pentru jurnalistică (editorial). Este membru fondator al Clubului Cultural "Pro Arte" și al Cenaclului literar "Cuvinte românești", actualmente "Banat". Este redactor al revistei culturale "Banat". Are publicate urmatoarele cărți: "Sens giratoriu" - 2002, editoriale, "Timpul, astfel fragmentat" - 2003, proză, "Anii cinematografului" - 2004, miniroman, "Clipa magică" - 2005, interviuri culturale (toate la Editura Dacia Europa Nova Lugoj) "Înotătorii din ziduri" - proza (editura "Hestia", Timișoara, 2005) "Scrisori din Republica Utopia" - eseuri, editoriale (Editura Nagard, 2006) "Intra muros" - reportaje (Editura Anthropos, Timisoara, 2006) "Semnul Atlantului" - proze (Editura Anthropos, Timisoara, 2007) "Ars longa" - interviuri culturale (Editura Nagard - 2007) "Freddy Stauber, Logic... și pasiunile vieții" - biografic (Editura Nagard - 2009) "Pasajul discret" - eseuri critice (Editura Anthropos, Timisoara, 2011) Prezente in volume colective: "Antologia proza.ro" (Editura Paralela 45, Pitesti, 2006) Almanahul estival science fiction 2007 (editat de revista Helion) Referinte in: "Timisoara literara" - Dictionar bio-bibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - filiala Timisoara autori: Paul Eugen Banciu, Aquilina Biraiescu (Editura Marineasa Timisoara 2007 și ediția a II-a, 2008) "Scriitori si carti" - Livius Petru Bercea (Editura Nagard 2008) "Itinerar critic" - Livius Petru Bercea (Editura Hestia Timisoara 2008) "Oglinda lui Narcis" - critica literara - Constantin Buiciuc (Editura Marineasa Timisoara 2009 si editia a II-a, 2011) "Dicționarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America" - autori: Boris Crăciun și Daniela Crăciun - Costin - pag. 228 (Editura Porțile Orientului, Iași, 2011) A publicat poezie, proză, eseuri și mai ales cronică de carte în revistele timișorene "Orizont", "Orient Latin", „Paralela 45” – suplimentul cultural al cotidianului „Renașterea bănățeană”, "Paradox", "Ulysse", "Tibiscus" - suplimentul "Argonauții", precum și în "Cuvinte românești" și "Banat" - Lugoj, "Reflex","Banatul montan" - Resita, "Cafeneaua literară" - Pitești, "Oglinda literară" – Focșani, "Hyperion" - Botoșani, "Acolada" - Satu Mare, "Interferențe" - Caransebeș, "Arcade" - Strehaia etc. Referințe au apărut în "Orizont" - Timișoara, "Renașterea Bănățeană" -Timișoara, "Paralela 45" - Timisoara, "Reflex" Reșita, "Caligraf" - Drobeta Tr. Severin, "Orient latin" - Timișoara, "Agenda Zilei" - Timișoara, "Prima Oră" - Timișoara, "Ziua de Vest" - Timișoara, "Lamura" - Craiova, "Oglinda literara" - Focsani, "Adevarul" - Bucuresti, "Națiunea" - București, "Arca" - Arad, Radio Timișoara - emisiunea "Viața literară" a poetei Veronica Balaj și "Actualitatea" Lugoj.

Publicat pe
1 min de citit164 cuvinteActualizat
Floare de latinitate
Editura “Floare de latinitate” este ultima apariție în cadrul peisajului culturii românești din Serbia. Editura își are sediul la Novi Sad și editează revista de cultură și spiritualitate românească “Floare de latinitate”. Atât revista, cât și editura, aparțin de Consiliul Minorității Naționale Române din Serbia și Muntenegru, în calitate de editor al ambelor. Redactor șef al editurii și revistei este poetul și jurnalistul Vasile Barbu din Uzdin, iar din colectivul de redacție mai fac parte Pavel P. Filip, Mircea Samoilă, Ana Niculina Ursulescu, Dragomir Drăghici, Ionel Stoiț, dr. Gligor Popi, ieromonah Ștefan Lupșici, Iancu Murărescu, Mircea Măran și Pavel Gătăianțu.
Prima apariție editorială a fost a noii edituri a fost cartea regretatului scriitor novosădean Pavle Jankovic Sole – “Un țar care se gâdilă”, versiunea românească aparținând ziaristei și poetei Ana Niculina Ursulescu din Novi Sad. O altă carte editată tot la “Floare de latinitate” este “Uzdin – contribuții istorice” de Drăgălin Spăriosu, recent apărută, odată cu ultima ediție a almanahului, coordonată de Vasile Barbu.



Etichete:#culture
#culture

Cum sa citezi

Ghinea Nouras Cristian. “Floare de latinitate.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2005/09/floare-de-latinitate

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@silvia-caloianuSCsilvia caloianu
imbucurator! mult succes!
0
@florina-daniela-floreaFFFlorina Daniela Florea
adevarat a grait Silvia, e o veste frumoasa.
mult succes gradinarilor acestei flori care a imbobocit dincolo de granita.
0
@ghinea-nouras-cristianGCGhinea Nouras Cristian
Silvia, Daniela, am cunoscut în peregrinările mele un om extraordinar, de o forță morală incredibilă (nu exagerez deloc). Este genul de om care inspiră încrederea că poate, dacă ar vrea, să mute și munții. Vorbesc de poetul, scriitorul și jurnalistul Vasile Barbu din Uzdin, frumoasă și înstărită așezare românească din Banatul sârbesc, populată cu oameni înțelepți și gospodari. Acolo, casa de cultură se numește Mihai Eminescu, iar poetul - venerat deopotrivă în Basarabia și România, își are o statuie a lui. În pofida istoriei ciudate și traumatizante a Balcanilor din ultimul deceniu și jumătate, Vasile Barbu CONSTRUIEȘTE, construiește românește și o face bine. El este și redactor șef al ziarului Tibiscus din Uzdin și al Societății Literar Artistice cu același nume, dar, mai presus de toate, este un animator al comunității românești din Serbia și Muntenegru. Despre cum răsplătește patria mamă eforturile unor astfel de oameni, prefer să nu vorbesc în acest comentariu... știți, poate ați observat, eu am un defect: privesc mereu spre jumătatea plină a paharului.
În consecință, o să încerc să prezint și \"Tibiscus\" pe site, la capitolul \"publicații\".
0
Ne-am fi bucurat să aflăm mai multe amănunte despre această revistă, despere coordonatele ei, preocupările acestor oameni ce susțin cultura românească de acolo, speranțele lor. Nu putem decât să ne bucurăm de faptul că există români cu astfel de preocupări. Succes! Cu drag FLORR!
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
Ceea ce clădim trainic, cu spiritul bun și sufletul deschis, cu trudă și demnitate, rămâne peste timpuri. Felicitări, e floare ce va dăinui!
Ela
0
@ghinea-nouras-cristianGCGhinea Nouras Cristian
Dragii mei,
nu știu ce alte amănunte aș putea adăuga în legătură cu Floarea de latinitate. Dacă sunteți interesați, adresa revistei și a editurii este: Bulevardul Mihajlo Pupin nr. 28, 21.000 Novi Sad, Serbia și Muntenegru.
0
@tudor-negoescuTNTudor Negoescu
Demni de admirație sînt acești oameni, trăitori peste Dunăre, în acea mică insulă de latinitate. Am aflat cîte ceva despre mișcarea culturală a românilor din Serbia de la Jean Băileșteanu, un scriitor și editor craiovean, prieten cu mulți români din acea zonă.
0
@ghinea-nouras-cristianGCGhinea Nouras Cristian
Revin cu câteva amănunte, pentru că nu consider suficient răspunsul meu anterior. Societatea Literar-Artistică Tibiscus din Uzdin are o bună colaborare cu Fundația Augusta și editura omonimă din Timișoara, coordonate de prof. univ. Anca Augusta. Împreună, cele două societăți editează almanahul \"Oameni de seamă ai Banatului - un pas spre Europa\", ajuns în acest an la a șaptea ediție (am primit și eu publicația respectivă).
\" Tuturor acelora cărora casa Banatului le-a fost mică și au visat aripi largi le dedicăm, în fiecare an, o zi pe care am numit-o simplu: ziua oamenilor de seamă ai Banatului\" (Vasile Barbu, Uzdin) - scrie pe frontispiciul ultimei ediții a almanahului. Almanahurile cuprind prelegeri, studii, comunicări etc. rostite în cadrul simpozioanelor \"Oameni de seamă ai Banatului\", care se țin alternativ în Banatul românesc și în cel sârbesc.
Novi Sad, Panciova (Pancevo) și Uzdin sunt orașele din Serbia unde există edituri și publicații cu apariții regulate (subliniez) românești, dar de aproape un deceniu exită o adevărată expolzie a publicațiilor în limba română și în localități cu majoritate românească, precum Alibunar, Covăcița, Coșteiu, Biserica Albă, etc. O comunitate importantă românească mai rezistă încă la Vârșet, un cochet oraș (circa 40.000 de locuitori) din apropierea graniței, oraș pe care l-am vizitat, ca jurnalist, în 1997.
0