România, pe o gură de rai înșiră-te mărgărite, ediție bilingvă româno-engleză
Editura Tausib, Sibiu, 1998
MȘNume și prenume: Șolea Marius Marian Situația militară: stagiu satisfăcut Născut: 11 octombrie 1974, București, sector 3 Mail: marius_marian_solea@yahoo.com Web: www.solea.ro Hobby: Fotbal, suporter al echipei Universitatea Craiova. Studii: Școala primară și gimnazială în Bumbești-Jiu, județul Gorj. Clasele a IX-a și a X-a la Grupul școlar Gheorghe Magheru, Târgu Jiu. Clasa a XI-a la școala Normală Spiru Haret, Târgu Jiu. Clasa a XII-a la Grupul școlar Ioan Nistor, Vicovu de Sus, județul Suceava, absolvit în 1994. Din 1994, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iași, Secția Patrimoniu Cultural - Restaurare-Conservare carte, absolvită în 1998, licențiat în Teologie și Arte Plastice. Lucrarea de licență: Scrierea hieroglifică - premisă și reprezentare a civilizației egiptene. Activitate: Din 1990 articole, recenzii, critică literară și poezie în reviste și cotidiene în număr de peste 30. 1993 - 1996 – colaborator Radio Târgu Jiu 1994 – colaborator la Radio Contact Iași, Radio Iași, Radio România Actualități, Radio România Cultural. 1998 – colaborator Radio Trinitas. 1995 - 1996 – redactor-prezentator la TVR Iași. 1995 – participări în congrese și simpozioane cu prezențe internaționale. 1996 - 2000 – Președinte al Mișcării Europene, filiala Iași. 2000 - 2002 – președinte al Fundației Culturale Albastru. 2001 – membru în colegiul redacțional al Revistei Brâncuși. 2001 – redactor-șef al "Gazetei de Gorj". 2003 - 2004 – editorialist Radio Târgu Jiu. 2003 - până în prezent – colaborator al revistelor "Gorjul de azi", "Tribuna Învățământului", "Reflex", "Calende", "Viața Românească", "Literatorul", "Hyperion", "Scrisul Românesc", "Est", "Poezia", "Feed Back", "Timpul", "Convorbiri Literare", "Luceafărul", "Cronica", "Origini", "Poesis", "Contemporanul - Ideea europeană", "Ateneu", "Bucovina Literară", "Ex Ponto" etc. august 2004, consilier în Ministerul Culturii și Cultelor. octombrie 2004, membru în Colegiul redacțional al "Cugetarii Europene", publicație a secțiunii române a Mișcării Europene; din august 2005, consilier personal al președintelui secțiunii române a Mișcării Europene. Versuri pe albumele Paulei Seling, Știi ce înseamnă?, 2001 (piesa Serile verii) și Marcelei Buruian, Nu sunt Albă ca Zăpada, 2001 (piesele Mi-e frică-n lume și Blues obosit). Prezente și pe compilațiile Romantic și Fantastic Hits. Organizator al Festivalului de literatură poezie.ro, Agigea 2005, ediția I, Putna 2005, ediția a II-a, Agigea 2006, ediția, a III-a. Inițiator și coordonator al Expoziției de carte aromână și artă Ary Murnu și Ion Lucian Murnu, Biblioteca Națională a României (15 februarie - 22 martie 2013) și Muzeul Național al Literaturii Române (21 - 31 mai 2013). 30 iunie 2014 – Organizator al primei licitații cu operele artiștilor aromâni. Au fost expuse lucrări de Sever Burada, Ary Murnu, Ion Pacea, Theodor Aman, Pericle Capidan, Ion Lucian Murnu, Gheorghe Naum, Stavru Tarasov, Dumitru Pasima, Titi Ceară, Ion Drăghici, Ecaterina Vrana, Elena Pasima, Mihai Tugearu, Florica Prevenda, Geta Caragiu Gheorghiță, Vasile Marcu, Dumitru Piceava. Au lipsit lucrări de Camil Ressu, Kimon Loghi, Despina Ghinokastra Moscu, Tache Papatriandafil, Constantin Pacea, Dimitrie Demu, Boris Caragea, Constantin Baraschi (www.cotidianul.ro/premiera-pe-piata-de-arta-romaneasca-241951/, www.realitatea.net/litoral-tv--prima-licitatie-pentru-operele-de-arta-aromane_1470424.html). Cursuri de perfecționare profesională: - Achiziții publice, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2006; - Selecția și evaluarea propunerilor de finanțare, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2007; - Achiziții publice – implementarea procedurilor, Institutul Național de Administratie, iulie 2008. Activitate editorială: 01. "Mereu secunda, mereu și Dumnezeu", Editura Alexandru Ștefulescu, Târgu Jiu, 1995 02. "Universul din piatră", Editura A 92, Iași, 1996 03. "Pașii de sub simț", Editura A 92, Iași, 1997 04. "Semantice umbre", Editura Junimea, Iași, 1998 05. "Cobilița cu furnici și alte proceduri", Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1999 06. "Lungul poem haiku de o mie de strofe", Editura Albatros, București, 2000 07. "Blestemul bărbăției și alte imagini sociale", Editura Eminescu, București, 2002 08. "Un peșchir și o țâră dragoste", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2004 09. "Contemporan cu Dumnezeu", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 10. "Graiul vostru. Viziunea țăranului din Gorj asupra lumii", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006 11. "Crimă și pace bună", roman, Editura Paralela 45, Pitești, 2007 12. "Ministerul groazei, demnitarii crimei", Editura Fundației Culturale Libra, București, 2007 13. "Liber", Editura Vinea, București, 2008 14. "Generația suspendată", Editura EDO, București, 2010, volum distribuit împreună cu albumul artistului Florin Chilian, "Autistul, nu-l mai goniți pe Brâncuși" 15. "adevărul, pe înțelesul femeilor", Editura Vremea, București, 2011 16. "Scrisori pentru depărtările din voi Cărțâ trâ dipârtărli dit voi", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2012 17. "Limita de existență", Editura Ars Docendi, București, 2013 18. "Podul dintre două distanțe", Editura Timpul, Iași, 2013 19. "Singurătăți și oameni", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 20. "Chipurile omului", Editura Vremea, București, 2014 21. "Evident, adevărul", Editura PIM, Iași, 2015 Cărți coordonate, ediții îngrijite: 01. Antologia poezie.ro, "Ultima generație, primul val", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 02. Antologia proza.ro, Editura Paralela 45, Pitesti, 2006 03. Gheorghe Mustață - "Evoluția prin asociere și edificarea organismelor", Editura Vremea, București, 2009 04. Înalt Prea Sfinția Sa Dirayr Mardichian, o jumătate de veac ca Întâistătător al Eparhiei Bisericii Armene din România și Bulgaria, Editura Zamca, București, 2010, album fotografic cuprinzând activitatea pastorală a înaltului ierarh armean 05. Kevork Hintlian - "Istoria armenilor din Țara Sfântă", Editura Zamca, București, 2010 06. Dimitrie Dan - "Armenii ortodocși din Bucovina", Editura Zamca, București, 2010 07. Gheorghe Bezviconi - "Manuc-Bei", Editura Zamca, București, 2011 08. Corneliu Zeana - "Umoristice", Editura EDO, București, 2011 09. Minas Tokatți - "Cânt de jălire asupra armenilor din țara vlahă", Editura Zamca, București, 2011 10. Grigore Goilav - "Armenii ca întemeietori de orașe în partea de răsărit a Europei", Editura Zamca, București, 2011 11. Gheorghe Hasan - "Incidențele mele cu lumea", Editura Vremea, București, 2011 12. Santa al Culaki al Todi - "Yramostea sh Tuduradzlji", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2011 13. Paul Bogdan - "Exerciții de singurătate", Editura Timpul, Iași, 2012 14. Alexandru Gica - "Introducere în istoria recentă a aromânilor", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2012 15. Corneliu Zeana - "Mistuire", Editura EDO, București, 2012 16. Alexandru Gheorghe - "Drumul românesc al armânilor", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 17. Ary Murnu - "Mărturia unei epoci : desene", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 18. "Interzicerea expoziției organizate de Societatea Culturală Aromână", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 19. Ion Lucian Murnu - "Inscripții pentru oamenii mei", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 20. Adrian Ioan Popovici - "Armenia - o geografie sacră", Editura Zamca, București, 2013 21. Tatevik Grigorian - "Genocidul cultural", Editura Zamca, București, 2013 22. "Grigore Gafencu și moștenirea sa", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 23. „Pogromurile comise de Azerbaidjan împotriva armenilor”, 1988 – 1992. Sumqait, Kirovabad, Baku, Maragha; Dosar de presă al Revistei Nouvelles d’ Armenie, Editura Zamca, București, 2014 24. Corneliu Zeana, "Rodeo cu Pegas", Editura PIM, Iași, 2014 25. George Mihalcea, "Sacerdotul", Editura Vremea, București, 2014 26. Gheorghe Tomozei, "Misterul clepsidrei", volum facsimilat, Editura Vremea, București, 2014 În pregătire: "Ministerul groazei, demnitarii crimei", volumul al II-lea și al III-lea "Crimă și pace bună", volumul al II-lea și al III-lea Din noiembrie 1998 – membru al Uniunii Scriitorilor din România. Referințe despre volumele publicate: Mihai Ursachi, Ioan Holban, Ion Popescu, Cezar Ivănescu, Simion Bărbulescu, Corneliu Ștefanache, Șerban Alexandru, acad. Constantin Ciopraga, Nicolae Dragoș, George Țărnea, Lucian Vasiliu, George Bădărău, I.D.Sicore, Alexandru Andriescu, Alexandru Husar, Gloria Lăcătușu, Nicolae Diaconu, Valentin Tașcu, Eugen Velican, Adrian Păunescu, acad. Matilda Caragiu Marioțeanu, Ion Filipoiu, Florin Lăzărescu, Ioan Adam, Eugen Lucan, Ioan T. Morar, Bogdan Alexandru Stănescu, Aureliu Goci, Horia Gârbea, Dumitru Matală, Andrei Milca, Costin Tuchilă, Victoria Milescu, Daniel Corbu, Eugenia Țarălungă, Liviu Ioan Stoiciu, Florea Miu, Călin Cocora, Ion Bogdan Lefter, George Mihalcea, Marin Mincu, Ștefania Mincu, Radu Voinescu, Tudorel Urian, Valeria Manta Tăicuțu, Ioana Bogdan, Mircea Ghițulescu, Emilian Marcu, Marin Stoian, Paul Bogdan, Florin Chilian, Constantin Dram, Vasile Andru, Felix Nicolau, Grigore Traian Pop, Sorin Roșca, Octavian Mihalcea și alții.
ÎNȘIRÃ-TE MÃRGÃRITE”, EDIÞIE BILINGVÃ ROMÂNO-ENGLEZÃ, EDITURA THAUSIB, SIBIU, 1998
Autorul acestor rânduri este român, o recunosc ca pe o vină și o să încerc posibilități de răscumpărare.
Despre români se poate scrie cam ce vrei, aproape orice este adevărat și, în același timp, de prisos. Bogații și hoții vorbesc mulțimii despre sărăcie și dreptate, tăntălăii cheamă la trezirea națională, tembelii susțin că sunt ceruți de popor și se pare că au și dreptate...Toți românii așteaptă atei minuni de la Dumnezeu, adică să le umple El burta cu mâncare și viața cu noroc porcesc. Nimeni nu-i cere mântuire, nici inteligență mai multă!
Din “calea tuturor răutăților istoriei” românul în izmene a fugit mereu în păduri cu capra de frânghie și cu muierea de păr. Bordeiul lui, veșnic nefinalizat, a fost prada lacomilor și nemiloșilor barbari. Românașu’ a rămas așa în spiritul codrului și are angoase când îi dă (deloc inevitabil) civilizația ocol. Clasica sa agoniseală n-a putut-o aduce la socializare nici până astăzi: în comunități mai toți sunt vecini si astfel românul a devenit prizonier propriei conștiențe empirice că, în astfel de condiții barbare, nu poate să-și crească istorica lui capră...
Voința valahă nu poate să iasă din etica ei piftioasă și din aburul existențial al mămăligii încinse. Sunt de acord cu cei de la Divertis care au enunțat “găselnița” că lanțul Munților Carpați e coloana vertebrală a poporului român.
Impostorii și lichelele se sprijină unii pe alții de la un capăt la altul al instituțiilor statului, de la un capăt la altul al țării, toți s-au preschimbat metaforic într-un lanț la mâinile și picioarele “frumoasei Românii”, mereu condamnată istoric pentru vină genetic-structurală. La toți aceștia, declamarea iubirii de țară e echivalentul valoric al înjurăturii, iar lacrima, ca autostimulare a unei glande, nu se deosebește de scuipat.Sfințenia, eroismul, patriotismul sunt în intimitatea lor ființări ale discreției, iar când nu ai dat nimic poporului tău, nici măcar sânge, nu ai voie să fii patriot.
Românii au fost “selectivi” față de destinul lor, mereu i-au auzit pe “profeții” care le anunțau victoriile, realizările și mereu i-au refuzat până la eliminare pe cei care îi atenționau de dezastre, pe cei care s-au împotrivit în vreun fel structurii poporului lor. Aceștia cu cât au fost mai adevărați, cu atât au primit împotrivire mai mare. Victoriile - atâtea câte au fost - au trecut, dezastrele au rămas cu predilecție în mentalitate, iar termenul acesta s-a transformat acum într-un melancolic clișeu.
Ne plângem tot timpul că nu ne merge nimic din pricină că suntem furați de cei de deasupra, dar, când avem ocazia, niciodată nu-l lăsăm nefurat pe cel de sub noi.
Orice li s-ar întâmpla românilor, orice le-ar aduce vremurile, merită deplin.
Se vor hrăni în continuare extaziați cu lipsa lor de acțiune valorică, iar analiștii cu raționament “pozitiv” le vor găsi în continuare mare merit în acest multrăbdătorism românesc.
În fond, nu e decât delăsare și dezinteres față de propria existență. Noi nu am prea avut vocație istorică, am înlocuit-o cu o “transhumanță” istorică în spirit gregar. Ne-a presărat din timp în timp Dumnezeu inimi mari, minți puternice în bărbați istorici care să tragă noroadele după ei. În istoria noastră au rămas așa presărați, ca bomboanele pe o daco-romano colivă.
Poporul acesta trăiește lenea la modul absolut, în plus, cu pretenția că nu e orice fel de lene, ci lene metafizică!
În tot acest context apăsător și imobil sunt oameni care mai găsesc resurse afective și de voință (inclusiv materiale) încât să tipărească un album între coperțile căruia să se odihnească (de atâta existență istorică neîntreruptă) frumusețile patriei în care trăiesc.
Cu cât zâmbetul amar riscă să prindă consistență, cu atât acestor oameni li se cuvine o și mai mare recunoștință. Această introducere la o prezentare de carte, inclusiv autorul ar găsi-o puțin neobișnuită la o discuție specializată, dacă nu ar fi mai puternic acel spirit de nonconformism și inovație al creatorului sensibilizat de astfel de titluri, de tematici. Propun potențialului cititor scrupulos si patriot un irefutabil act de percepție a respectivei introduceri: ca opțiune alternativă (pleonasm parțial).
“Neobișnuința” de care am vorbit mi-am putut-o permite din simplul motiv că albumul se intitulează “România”, iar acest termen trimite la semantici care acoperă nu doar aspecte geografice. Am simțit nevoia unor justificări sintetice pentru claritatea textului.
Niciodată in judecăți de tipul “țara mea este frumoasă” nu voi avea drept criteriu doar ceea ce ține de social (ca termen generic) sau (mai rău) doar ceea ce ține de peisaj. Voi găsi resurse pentru judecăți de ansamblu, care să ia valoare pe cel puțin aceste două ipostasuri.
Intuiesc în realizarea de excepție (tipografică și de conținut) a albumului “România”, dincolo de necesitățile modernității europene (turism, profit, civilizație, punere în valoare etc.) și o mare dragoste! Iar asta nu face decât să mă apropie afectiv de editorii lui și, psihologic, să existe în această prezentare riscul subiectivismului, după cum la realizatorii sibieni o fi existat riscul unei intenții narative (în imagini) mi(s)tificatoare...
Albumul este construit pe intenția estetică a arhitecturii peisagere naturale, adică avem reformularea fotografică a lucrului dat. Totuși, el rămâne un veritabil act de creație prin maniera de realizare.
O singură dată mi s-a mai întâmplat să prezint un album (Iosif Berman, editat de Muzeul Þăranului Român) și aceeași bucurie m-a redat scrisului. De data asta nu mai este în discuție opera fotografică a unui mare artist; editorii de la Thausib realizează o fisură în zidul care ar putea să ne despartă de frumusețea ordinii unei lumi civilizate material.
În acest album intitulat “România” peisajul argumentează central frumusețea, deși e stăpânit neeficient istoric de un popor marginal. Marginal chiar propriilor posibilități.
Realizarea tipografică surprinde faptul că România are un sens imediat figurabil în geografia ei. Sensul de interpretare istorică, supus inteligenței analitice, rămâne treaba altora.
Albumul de față este în așa fel făcut încât poate să entuziasmeze pe cei care nu cunosc deloc țara, fără a se neglija că există în el și o consistență importantă pentru cunoscătorul cumpărător român, îi atinge afectivitatea, îi alimentează melancolia ca stare a conștientizării imposibilității de realizare a dorințelor.
Pentru a marca accentul românesc al imaginilor, autorii au ales să secondeze spectacolul cromatic cu inserții literare: gânduri, versuri, fragmente de proză peisagistică. Până la un punct demersul este justificat și chiar lăudabil.
Natura este maiestuoasă în întregimea ei, indiferent de apartenența națională, fiecărei națiuni în parte rămânându-i să vadă acest luru.
Fotografiile sunt în așa fel realizate încât te redau unei trăiri a privirii, iar albumul, în întregimea lui, poate să placă într-atât, încât să nu te mai simți liber, ci subjugat însuși obiectului de cultură, însăși intenției lui.
M-am ferit de a vorbi de pagini ori fotografii anume din simplul considerent al imposibilității unei opțiuni sigure și a lipsei spațiului tipografic. Am găsit că formulările generale sunt cele mai adecvate în acest caz, iar intenția de față este una doar a prezentării unei cărți de excepție.
Aș putea să am în final două observații „mai puțin pozitive”: un album cu o astfel de intenție și cu o astfel de realizare nu trebuie să-și permită graba. Era loc și de alte imagini reprezentative din zone sau cu obiective care nu pot să fie ignorate într-un astfel de demers. Pe de altă parte, textele literare care însoțesc unele fotografii sunt lipite forțat, fără criteriu precis, doar emoțional, de parcă s-ar fi urmărit argumentarea valabilității lor cu imagine. Dar acestea nu aduc nici un fel de prejudiciu frumuseții și armoniei albumului, ar fi putut doar să le accentueze. În consecință, mare cinste editorilor!
Ar fi într-adevăr un act patriotic realizarea în fiecare județ a unui astfel de album (salut în acest sens recenta apariție din Gorj) prin grija celor care local și temporar administrează banii spre folosul comunităților lor.
Dedicația albumului este “Tuturor prietenilor României”, îmi iau libertatea de a o folosi și eu pentru această prezentare...
Oricând voi crede că peisajul românesc este obiectul maxim pe care filosofează lumina, iar poporul acesta este partea întunecată a previzibilității lumii, în care Dumnezeu desfășoară tainele existenței ei.
Acest album mi-a arătat că “țara mea este frumoasă”...
Brâncuși Nr. 3-4/2000
Cum sa citezi
Marius Marian Șolea. “România, pe o gură de rai înșiră-te mărgărite, ediție bilingvă româno-engleză.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2005/04/romania-pe-o-gura-de-rai-insira-te-margarite-editie-bilingva-romano-englezaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.