\"M-am întâlnit cu Papa de 80 de ori\"
ne-a declarat PSS Alexandru Mesian, episcop greco-catolic al Diecezei de Lugoj
Cristian Ghinea s-a născut la Lugoj, în 16 decembrie 1962. Absolvent al Universității Politehnica din Timișoara, în 1987. Din luna mai 1992, devine redactor de televiziune, iar apoi trece în presa scrisă. Redactor-șef al săptămânalului "Redeșteptarea" Lugoj din mai 1998 până in ianuarie 2004. În prezent, își continuă activitatea în presa scrisă (www.redesteptarea.ro), precum și cea de realizator de emisiuni la Tele Europa Nova. Este coordonator al paginii culturale a "Redeșteptării" și realizator al emisiunilor culturale "Paranteze deschise" si "Arte". Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din 5 iunie 2007 Premiul pentru critică, istorie literară și eseu al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, pentru volumul "Pasajul discret", Editura "Anthropos" Timișoara, 2011 (editor: Lucian Alexiu) Laureat al Premiului național de jurnalistică pe anul 2005 oferit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD); în anul 2004, la Timișoara, a primit Premiul "VIP în Banat" pentru jurnalistică (editorial). Este membru fondator al Clubului Cultural "Pro Arte" și al Cenaclului literar "Cuvinte românești", actualmente "Banat". Este redactor al revistei culturale "Banat". Are publicate urmatoarele cărți: "Sens giratoriu" - 2002, editoriale, "Timpul, astfel fragmentat" - 2003, proză, "Anii cinematografului" - 2004, miniroman, "Clipa magică" - 2005, interviuri culturale (toate la Editura Dacia Europa Nova Lugoj) "Înotătorii din ziduri" - proza (editura "Hestia", Timișoara, 2005) "Scrisori din Republica Utopia" - eseuri, editoriale (Editura Nagard, 2006) "Intra muros" - reportaje (Editura Anthropos, Timisoara, 2006) "Semnul Atlantului" - proze (Editura Anthropos, Timisoara, 2007) "Ars longa" - interviuri culturale (Editura Nagard - 2007) "Freddy Stauber, Logic... și pasiunile vieții" - biografic (Editura Nagard - 2009) "Pasajul discret" - eseuri critice (Editura Anthropos, Timisoara, 2011) Prezente in volume colective: "Antologia proza.ro" (Editura Paralela 45, Pitesti, 2006) Almanahul estival science fiction 2007 (editat de revista Helion) Referinte in: "Timisoara literara" - Dictionar bio-bibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - filiala Timisoara autori: Paul Eugen Banciu, Aquilina Biraiescu (Editura Marineasa Timisoara 2007 și ediția a II-a, 2008) "Scriitori si carti" - Livius Petru Bercea (Editura Nagard 2008) "Itinerar critic" - Livius Petru Bercea (Editura Hestia Timisoara 2008) "Oglinda lui Narcis" - critica literara - Constantin Buiciuc (Editura Marineasa Timisoara 2009 si editia a II-a, 2011) "Dicționarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America" - autori: Boris Crăciun și Daniela Crăciun - Costin - pag. 228 (Editura Porțile Orientului, Iași, 2011) A publicat poezie, proză, eseuri și mai ales cronică de carte în revistele timișorene "Orizont", "Orient Latin", „Paralela 45” – suplimentul cultural al cotidianului „Renașterea bănățeană”, "Paradox", "Ulysse", "Tibiscus" - suplimentul "Argonauții", precum și în "Cuvinte românești" și "Banat" - Lugoj, "Reflex","Banatul montan" - Resita, "Cafeneaua literară" - Pitești, "Oglinda literară" – Focșani, "Hyperion" - Botoșani, "Acolada" - Satu Mare, "Interferențe" - Caransebeș, "Arcade" - Strehaia etc. Referințe au apărut în "Orizont" - Timișoara, "Renașterea Bănățeană" -Timișoara, "Paralela 45" - Timisoara, "Reflex" Reșita, "Caligraf" - Drobeta Tr. Severin, "Orient latin" - Timișoara, "Agenda Zilei" - Timișoara, "Prima Oră" - Timișoara, "Ziua de Vest" - Timișoara, "Lamura" - Craiova, "Oglinda literara" - Focsani, "Adevarul" - Bucuresti, "Națiunea" - București, "Arca" - Arad, Radio Timișoara - emisiunea "Viața literară" a poetei Veronica Balaj și "Actualitatea" Lugoj.

Încă din momentul în care se știa de agonia Suveranului Pontif, la Lugoj și în întreaga dieceză greco-catolică s-au celebrat liturghii pentru sănătatea sa și pentru ca Dumnezeu să-i dea tărie Papei în ultimele clipe de viață. După moartea lui Ioan Paul al II-lea, la sediul Episcopiei și la Catedrala “Coborârea Spiritului Sfânt” a fost arborat drapelul Vaticanului în bernă și a fost afișată fotografia îndoliată a Papei. La Catedrală a fost expusă și o colecție de fotografii având ca temă întîlnirile papale cu prelații din Dieceza greco-catolică de Lugoj.
În toată perioada de doliu (nouă zile de la decesul Papei), clopotele bat în toate parohiile diecezei, care curinde județele Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin și o parte din Alba. Duminică, 3 aprilie, în toate cele trei liturghii s-a făcut recviem (parastas), iar luni, la ora 17.30, a avut loc o liturghie arhierească la care au participat nu mai puțin de 50 de preoți din dieceză. Marți, 4 aprilie, episcopul unit de Lugoj, PSS Alexandru Mesian, a plecat la Roma, împreună cu întreg episcopatul greco-catolic din România, pentru a aduce un ultim omagiu celui care a fost Papa Ioan Paul al II-lea.
O profeție împlinită
Înainte de plecare, i-am solicitat Prea Sfințitului Mesian să ne spună cum au decurs întâlnirile cu Suveranul Pontif și ce impresie i-a lăsat acesta, ca om: “Prima mea întâlnire cu Papa Ioan Paul al II-lea a avut loc pe calea undelor radio, acum 26 de ani, când am ascultat transmisia de la Radio Vatican și Deutsche Welle cu mare emoție. Pe atunci, Biserica greco-catolică se afla în clandestinitate. Aveam o puternică speranță, pentru că era primul Papă provenit dintr-o țară comunistă – Polonia și, după profeția lui Malachie, era numit “de labore Solis”, adică un om cu strălucire cu totul deosebită, ca un Soare. Acum, după atâția ani, ne dăm seama că profeția a fost îndeplinită. Papa Ioan Paul al II-lea a fost un adevărat Soare pentru lumea aceasta, pe care a luminat-o cu razele speranței. Această lumină i-a mângâiat pe toți, indiferent de rasă, etnie sau confesiune.
L-am întâlnit pe Papa de 80 de ori
Prima dată l-am întâlnit pe Sfântul Părinte la 28 iunie 1991, cu ocazia investiturii de Cardinal a ÎPSS Alexandru Todea, iar de atunci cred că ne-am mai întâlnit, cu diferite ocazii, de vreo 80 de ori. Au fost ani în care l-am văzut și de cinci-șase ori pe Papa Ioan Paul al II-lea, care cred că a fost cel mai deschis Papă din istoria Bisericii Universale.
În timpul pontificatului său, Biserica Română Unită și-a câștigat libertatea religioasă. Papa a numit în fiecare dieceză episcopi, iar eu am fost numit de către Papa în 1994 ca episcop de Lugoj. Ulterior, în 1995, m-a numit ca membru al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștine. În același am devenit, tot prin decizia Sanctității Sale, membru al Consiliului Comisiei Internaționale de Dialog Teologic dintre Bisericile Catolică și Ortodoxă. În această ultimă calitate am participat la întâlnirea internațională de la Baltimore, în anul 2000.
Un moment foarte important a fost vizita Sanctității Sale în România, la 7-9 mai 1999, vizită care ne-a ajutat foarte mult, ca popor, dar a și schimbat definitiv mentalitatea că Papa ar fi un fel de “dușman” al Bisericii Ortodoxe.
Cu ocazia anului jubiliar 2000, când s-au aniversat trei secole de la unirea românilor cu Biserica Romei, Sf. Părinte Papa a pontificat liturghia arhierească la Basilica Sf. Petru. Cu această ocazie, Papa a invitat toți episcopii greco-catolici din România la o masă comună, la Vatican. Eu am servit de cinci ori masa împreună cu Sf. Părinte și mi-a făcut o mare plăcere să-l ascult vorbind neoficial. I-am pus întrebări, iar Sanctitatea sa mi-a răspuns foarte firesc, foarte deschis. Emana o mare forță și bunătate. De altfel, în anul jubiliar 2000 l-am întâlnit de cinci ori.
Ultima noastră întâlnire a fost în noiembrie anul trecut, când am participat la o vecernie în Catderala Sf. Petru cu ocazia aniversării a 40 de ani de la emiterea documentului “Unitatis et Integratio” al Conciliului Vatican II. Tot în 2004, l-am întâlnit în luna februarie și în aprilie, când a fost beatificată Sora Nemesia din Congregația Surorilor de caritate Ioana Antida de Touret, surori care își desfășoară activitatea și la Lugoj.
Acorda mare atenție greco-catolicilor din România
L-am însoțit pe Papa în vizitele sale din fostele țări socialiste, în Polonia, Bulgaria, Ucraina, Croația, la Banja Luca - în Bosnia Herțegovina, în România, bineînțeles. Am făcut parte din delegația sa în Austria și la Toronto, în Canada, în 2002.
Fiecare episcop catolic face, odată la cinci ani, o vizită “Ad limina”, în care are o întrevedere între patru ochi cu Papa și-i vorbește despre problemele diecezei. Eu, care sunt episcop de mai bine de un deceniu, am avut de două ori această onoare și pot spune că m-a impresionat atenția pe care o acorda cultului greco-catolic din România.”
Cum sa citezi
Ghinea Nouras Cristian. “\"M-am întâlnit cu Papa de 80 de ori\".” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2005/04/m-am-intalnit-cu-papa-de-80-de-oriComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Mărturisesc sincer că acele zile petrecute la București în mai 99 au fost printre cele mai intense din viața mea și nu le voi uita niciodată.