\"M-am întâlnit cu Papa de 80 de ori\"

Nouă zile de doliu papal în Dieceza de Lugoj

Încă din momentul în care se știa de agonia Suveranului Pontif, la Lugoj și în întreaga dieceză greco-catolică s-au celebrat liturghii pentru sănătatea sa și pentru ca Dumnezeu să-i dea tărie Papei în ultimele clipe de viață. După moartea lui Ioan Paul al II-lea, la sediul Episcopiei și la Catedrala “Coborârea Spiritului Sfânt” a fost arborat drapelul Vaticanului în bernă și a fost afișată fotografia îndoliată a Papei. La Catedrală a fost expusă și o colecție de fotografii având ca temă întîlnirile papale cu prelații din Dieceza greco-catolică de Lugoj.
În toată perioada de doliu (nouă zile de la decesul Papei), clopotele bat în toate parohiile diecezei, care curinde județele Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin și o parte din Alba. Duminică, 3 aprilie, în toate cele trei liturghii s-a făcut recviem (parastas), iar luni, la ora 17.30, a avut loc o liturghie arhierească la care au participat nu mai puțin de 50 de preoți din dieceză. Marți, 4 aprilie, episcopul unit de Lugoj, PSS Alexandru Mesian, a plecat la Roma, împreună cu întreg episcopatul greco-catolic din România, pentru a aduce un ultim omagiu celui care a fost Papa Ioan Paul al II-lea.

O profeție împlinită

Înainte de plecare, i-am solicitat Prea Sfințitului Mesian să ne spună cum au decurs întâlnirile cu Suveranul Pontif și ce impresie i-a lăsat acesta, ca om: “Prima mea întâlnire cu Papa Ioan Paul al II-lea a avut loc pe calea undelor radio, acum 26 de ani, când am ascultat transmisia de la Radio Vatican și Deutsche Welle cu mare emoție. Pe atunci, Biserica greco-catolică se afla în clandestinitate. Aveam o puternică speranță, pentru că era primul Papă provenit dintr-o țară comunistă – Polonia și, după profeția lui Malachie, era numit “de labore Solis”, adică un om cu strălucire cu totul deosebită, ca un Soare. Acum, după atâția ani, ne dăm seama că profeția a fost îndeplinită. Papa Ioan Paul al II-lea a fost un adevărat Soare pentru lumea aceasta, pe care a luminat-o cu razele speranței. Această lumină i-a mângâiat pe toți, indiferent de rasă, etnie sau confesiune.

L-am întâlnit pe Papa de 80 de ori

Prima dată l-am întâlnit pe Sfântul Părinte la 28 iunie 1991, cu ocazia investiturii de Cardinal a ÎPSS Alexandru Todea, iar de atunci cred că ne-am mai întâlnit, cu diferite ocazii, de vreo 80 de ori. Au fost ani în care l-am văzut și de cinci-șase ori pe Papa Ioan Paul al II-lea, care cred că a fost cel mai deschis Papă din istoria Bisericii Universale.
În timpul pontificatului său, Biserica Română Unită și-a câștigat libertatea religioasă. Papa a numit în fiecare dieceză episcopi, iar eu am fost numit de către Papa în 1994 ca episcop de Lugoj. Ulterior, în 1995, m-a numit ca membru al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștine. În același am devenit, tot prin decizia Sanctității Sale, membru al Consiliului Comisiei Internaționale de Dialog Teologic dintre Bisericile Catolică și Ortodoxă. În această ultimă calitate am participat la întâlnirea internațională de la Baltimore, în anul 2000.
Un moment foarte important a fost vizita Sanctității Sale în România, la 7-9 mai 1999, vizită care ne-a ajutat foarte mult, ca popor, dar a și schimbat definitiv mentalitatea că Papa ar fi un fel de “dușman” al Bisericii Ortodoxe.
Cu ocazia anului jubiliar 2000, când s-au aniversat trei secole de la unirea românilor cu Biserica Romei, Sf. Părinte Papa a pontificat liturghia arhierească la Basilica Sf. Petru. Cu această ocazie, Papa a invitat toți episcopii greco-catolici din România la o masă comună, la Vatican. Eu am servit de cinci ori masa împreună cu Sf. Părinte și mi-a făcut o mare plăcere să-l ascult vorbind neoficial. I-am pus întrebări, iar Sanctitatea sa mi-a răspuns foarte firesc, foarte deschis. Emana o mare forță și bunătate. De altfel, în anul jubiliar 2000 l-am întâlnit de cinci ori.
Ultima noastră întâlnire a fost în noiembrie anul trecut, când am participat la o vecernie în Catderala Sf. Petru cu ocazia aniversării a 40 de ani de la emiterea documentului “Unitatis et Integratio” al Conciliului Vatican II. Tot în 2004, l-am întâlnit în luna februarie și în aprilie, când a fost beatificată Sora Nemesia din Congregația Surorilor de caritate Ioana Antida de Touret, surori care își desfășoară activitatea și la Lugoj.

Acorda mare atenție greco-catolicilor din România

L-am însoțit pe Papa în vizitele sale din fostele țări socialiste, în Polonia, Bulgaria, Ucraina, Croația, la Banja Luca - în Bosnia Herțegovina, în România, bineînțeles. Am făcut parte din delegația sa în Austria și la Toronto, în Canada, în 2002.
Fiecare episcop catolic face, odată la cinci ani, o vizită “Ad limina”, în care are o întrevedere între patru ochi cu Papa și-i vorbește despre problemele diecezei. Eu, care sunt episcop de mai bine de un deceniu, am avut de două ori această onoare și pot spune că m-a impresionat atenția pe care o acorda cultului greco-catolic din România.”