iubindu-ne clasic si pur
clopotul sunã, bineînþeles, a jale / mã iei în braþe ºi mã culci a mia oarã / prin noi se-ntorc în cer îngeri agale / ai grijã fatã, cã iar puþi la subsuoarã
spuse bãiatul trist privind printr-o lunetã chioarã
seara miroºi a parã pergamutã / te-mbraci în satin albastru ºi vii / spre mine, aºa cum te-am luat de la mã-ta – mutã / albã ca marmura ori ca o moartã iar între vii / eu te ºtiu, tu mã ºtii
aºa cã hai sã facem vreo 10 copii
ea mã privi galeº&tandru ca o viþicã / îºi prinse pãrul într-un fel de siloz comunist / ºi-mi spuse cu o inflexiune academicã / bãieþel, când mã mângâi îmi pari un anestezist
aºa cã nu fi trist, nu fi trist, dragul meu, poftim de la mine o oalã cu supã ºi mergi în drumul tãu
Această poveste este închisă și nu mai acceptă contribuții.