Calc în picioare marea de gânduri,
Un val, în amintiri mă rătăcește,
Și cufundat între trecutele adâncuri,
Prezentu-n mine, laș imi amorțește.

Îmi strig iubirea mea cu o privire,
-Ajută-mă s-ajung pe țărmu-nchis,
Nu vreau să fiu un stins în nemurire,
Ci doar pe crucea ta să mor aprins.

Și norii ce-ascund cerul crucii tale,
Să se topească-n ploi pe fruntea mea,
Pe curcubeiele de riduri boreale,
Să simt născându-se-n culori, balada ta.

Doar noi s-o scriem cu-n sărut,
Cu mâinile stropite de cuvinte,
Din melodia ei să facem așternut,
Să ne iubim pe ea, în nopți rănite.