Mi-ai spus să îți aprind o lumânare,
Ca focul ei să-ți încălzească calea,
Să ne vegheze-a ei lumină așteptarea,
Să ne rugăm să biruiască corpul tău.
Acolo-i lupta,cine-nvinge-i dumnezeu.
Nu-i loc de milă sau de tristă resemnare,
Suntem același suflet eu,tu și-o lumânare.


Mă strângi de mână tare,tac,chiar de doare
Nu vreau să te trezesc din somnul tău adânc.
Din rugăciune împletită eu o armură-ți fac,
Să nu poată durerea morții să mă-atingă,
Căci e perversă, lovește-n tine,să mă frângă.
Sunt fiu de dac, eu am călcat-o în picioare,
Doar cu iubirea ta și-aceiași lumânare.

Mircea TRIFU

04.03.2014 AM NEVOIE DE LUMINA