Am inima prea mare și prea grea,
Încerc pe cer s-ajung la tine,
Stăpână-mi ești și rugă-n mine,
Ea singură să bată nu mai vrea,
Din cer întinde-ți mâna să-o aline.

O trag legată și curelele mă dor,
Îmi intră-n carne să mă-oprească,
Trimite-mi raza ta să mă păzească,
Purtată în alint de vânt rătăcitor,
Durerea inimii incet să o topească.

Într-un toiag de-argint să o prefac,
Să sprijin toată-a mea iubire-acum,
Să urc spre tine blestematul drum
Și pace cu al meu destin să fac,
Și cerul de ma-oprește, îl fac scrum.