Soarele-i sus, luna coboara pe geana,

marea suspina la tarm, fara sa doara.

Eu… intre ele, pierduta-ntr-o toamna,

respir adanc, primul sarut si ultima seara.

Sunt doar o chitara dezacordata-ntr-o vara.



Drumul e lung, timpul pe umeri mi-apasa,

as vrea sa zbor, lacrima-i grea, nu ma lasa.

As vrea sa stau, ziua-i straina si rara,

vreau sa visez, noaptea nu-mi da socoteala.

Sunt doar o chitara dezacordata-ntr-o vara.



Naluci se zbat s-aprinda iar focul,

Eu am uitat ce-nseamna norocul.

Imbratisarile mele ramas-au sa piara,

Cuminti, asteptand un tren intr-o gara.

Eu sunt chitara dezacordata-ntr-o vara.



Ploaia tacuta incearca s-adoarma

iar, prin mansarde, tacutele soapte.

Imagini de ceata refuza sa piara,

cand rani sangereaza pentru ultima oara.

Da, sunt o chitara dezacordata-ntr-o vara.



Viata patrunde-n cotloane de gheata,

fiecare zi da fiori de speranta,

dar timpul marsav, cu iluzii de ceara,

a-nvins iubirea si-a lasat-o sa moara.

Raman o chitara dezacordata-ntr-o vara.