Pe un pat de flori și stele,
Te aștept să vii la noapte,
Tu iubirea vieții mele,
Să asculți duioase șoapte.

Și așezată-ncet pe spate,
Să privești spre carul mare,
Eu te-acopăr cît se poate,
Cu mantia de petale.

Tu,tragîndu-mă spre tine,
Să m-apeși pe sînul tău,
Printre șoapte și suspine,
Să rostești numele meu.

Și-ntr-o lungă îmbrățișare,
De iubire și speranță,
Să uităm de carul mare ,
Pînă mîine dimineață.

...Nu e cîntecul de greier,
E ceasul deșteptător,
Ce mă zgîrie pe creier,
Lung, acut, neiertător...