Melodie
din Marmoreele (1936)
de Virgil Treboniu(2010)
1 min lectură
Mediu
Cum plânge sub streașină zăpada
Și ne chiamă pretutindeni oboseala,
Și aud cum tremură în suflet pământul.
Când mâna de veghe dăruie ofranda.
În liniște aștepți și tremuri
Și reconstitui frica pâinii noastre
Când palmele sunt vinete de ger.
Trăiască melodia,
Când joacă\'n imagini de zăpadă
Și focul ostenit s\'a stins încet,
Auzi cum bate cerul în fereastră
Și tremură o dalie în glastră.
S\'adun zăpadă, mușchiu după copaci,
S\'ajungă pentru vreme și-amintire,
Când s\'or reîntoarce palizi și săraci.
Strălucitoare stâncă
De un veac aștept
Sub plete albe de vrăjit poet...
Printre perdelele lăsate iarna cântă
Își țese din zăpadă rânduri rânduri,
Un dulce vers pe-o veche melodie.
Și ascult tăcerea, sufletu\'mi o știe...
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Virgil Treboniu
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Virgil Treboniu. “Melodie.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/virgil-treboniu/poezie/melodieIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.