Un vis îmi arată
de Virgil Gheorghiu(2009)
1 min lectură
Mediu
Un vis îmi arată pe unde-mi fug anii,
Pe unde-mi fug anii, că zilele scad.
Tâlhara pădure cu frunză rotundă
Îmi fură telurica vreme sub scoarță,
O-ncheagă în cercuri, mi-o strânge de mijloc
Sub formă de soare-mpietrit și adânc.
Închisă mi-e vârsta-n ovale surâsuri,
Prin miezu-n inele-arcuite ca bolta.
Când noaptea se-ntoarce cu semne tăcute
Spinările orelor încovoind,
S-adună în cercuri curburile vremii.
Puternice om tăietor, crește-mi șesuri,
Născându-mi lumină de simple întinderi;
Ia-mi foșnetul plâns al poienilor toamna,
Despice toporul desișul în două,
Și culcă-mi copacul menit să-i deșir
Din ghemul de cercuri a mea veșnicie.
