Martin Moxa
de Trubaduri(2003)
1 min lectură
Mediu
Prieteni, cred ca Domnul Dumnezeu
de lume nu vrea a mai auzi,
c-o vad cum cade-n fiecare zi
din bine-n rau, din rau in si mai rau;
vad pe cei buni cum zi de zi descresc,
si-asupra lor cei rai cum se-ntaresc;
dar nu mi-e teama de sfarsitul meu.
Pe dos isi merge lumea calea ei,
si toate cele cate-n lume sunt,
pe dos merg toate, ierte-me Cel Sfant;
de moarte totusi nu se-ascunda cei
care de vremi mai bune-si amintesc
si vad al lumii iures nebunesc
si moartea n-o pot departa de ei.
La cei care-au murit cand fu mai bine,
un dar din cer ast lucru li se para:
ei stiu ca nu mai trebuie sa moara
si nici s-astepte raul care vine,
cum il asteapta cei ce mai traiesc;
de-aceea cred ca are gand prostesc,
cel ce prea mult la lumea asta tine.
De-aceea eu socot ca se cuvine
sa moara omul cand ii e mai bine.
