Mersul pe ape
de Traian T. Coșovei(2009)
1 min lectură
Mediu
Uite, scrie așa: era o tobă de tinichea
și-o inimă-piramidă de capete retezate-basma curată.
Era pe la sfârșitul cuvintelor,
o poveste fără de mamă, fără de tată.
Când insecta dresată a sângelui
vomita peste noi o stare de grație-
viața mea, viața ta, cetitor, așteptau liniștite în stație
să vină tramvaiul trăsură și frică...
Ne gândeam: dacă vin ăștia cu viața și ne ridică
și ne târăsc într-un jeg luminos de morfină latentă?
Până la urmă, și clipa de-acum e-o batistă
fluturând pe-un peron de absență.
Cine am fost, cine era să fiu-cuvintele vorbeau singure
într-o oglindă de cositor.
Peron absent, încărcat cu bagaje de frică,
exitență trasă la mal, sfârșit de sezon...
Dacă vine moartea asta și nu ne ridică?
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Traian T. Coșovei
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Traian T. Coșovei. “Mersul pe ape.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/traian-t-cosovei/poezie/mersul-pe-apeIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.