Lui Eminescu
CU prilejul morții sale
de Traian Demetrescu(2005)
1 min lectură
Mediu
Și nu mai ești! ... O groapă sub rînjetele-i crunte
Cuprinse necuprinsul din geniala-ți frunte!
Și după cum în viață a fost eternul dor:
Tu dormi, tu dormi acuma sub teiul plîngător!
Iar vîntul cînd va bate, în gîrbovita iarnă,
Puzderii de zăpadă desupră-ți o s-aștearnă;
Și vara o să-ți cânte cu freamătul său trist,
Cum l-ai cântat tu, dulce al poeziei Crist!
Când moartea-ți mă cuprinse de plângeri fără margini,
Erai cu mine-alături: în veșnicile-ți pagini!
Te-am înțeles atuncea mai mult... apoi mi-am zis
Că poarta nemuririi chiar moartea ți-a deschis!
Dormi!... Þeasta ta o-ncape un biet coșciug de scânduri,
Ea, ce-a-ncăput în viață un univers de gînduri!...
O! Dormi, sub dulcea pace din al veciei cort,
Etern poet! căci numai pentru cei morți ești mort!
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Traian Demetrescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Traian Demetrescu. “Lui Eminescu.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/traian-demetrescu/poezie/lui-eminescuIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.