ah, ce mult am urât oamenii grași oameni de undelemn, liniștiți ca o mare moartă oamenii așteptând pe scară în haine cu dungi bătaia secretă și

Oameni și frunze și noaptea ca un păr amar Noaptea învăluindu-mă ca o armură moale Ca o armură rece și caldă de frunze ude și velur Ca o armură de

Leșinat în dantele astrul perfect desfoliat e gongul subtilelor cavalcade de fosfor. Atunci apăru prin spaimele timpului mort Unghi, smuls de