Îngroparea mortului
de T.S. Eliot(2007)
1 min lectură
Mediu
Aprilie este cea mai crudă lună, născînd
Liliac din pămîntul sterp, amestecînd
Amintire și dorință, învolburînd
Amorțite rădăcini cu ploaia de primăvară.
Iarna ne-a ținut de cald, acoperind
Pămîntul cu a uitării zăpadă, hrănind
O mică viață cu uscații tuberculi.
Vara ne-a surprins, venind înspre Starnbergersse
Cu o rafală de ploaie; ne-am oprit la coloane,
Și am mers mai departe în soare, pînă la Hofgarten,
Și am băut cafea, și am discutat timp de o oră.
\"Nu sînt de fel rusoaică, provin din Lituania, adevărată germancă
Iar cînd eram copii, și stăteam la arhiduce,
La vărul meu, m-a scos cu sania,
Și mi-era teamă. Spuse el: Maria,
Maria, ține-te bine. Și am coborît.
În munți, acolo te simți liber.
Citesc, mare parte a nopții, iar iarna merg spre sud\"
(...)