Sonetul 48
de Serban Codrin(2006)
1 min lectură
Mediu
După-obiceiul tău galant, cu fast,
Întotdeauna ospitalieră,
Invită-mă, te rog, sub cerul vast,
Când rapița-nflorește-auriferă,
Tu-nchiriind o pasăre de sus,
Eu simulând-o pe nepriceputul,
Să ne descânte până la refuz,
Cu ora, cu secunda, cu minutul.
Ai smulge-un fir integru, de pelin,
Și mi l-ai dărui-absolut cochetă,
Să-l duc măreț pe brațe EVER GREEN,
Ca pe o pușcă fără baionetă…
Și alte fapte slobode se vor
Petrece-apoi deloc întâmplător…
