Robert Desnos›Poezii

Atât de mult te-am visat și de tare, Atâta am mers, atât am vorbit, Atât de dragă mi-a fost umbra ta, Că nu mi-a mai rămas din tine nimic. Nu

Căpitanul Jonathan, De șapteșpe ani și-un an, A prins odat’ un pelican Pe-o insulă în Ocean. Pelicanul lui Jonathan, În zori ouă un ou bălan, Cloci

Atâta am visat la tine încât îți pierzi realitatea. Să mai fie timp să ating acest trup viu și să sărut pe această gură nașterea glasului ce-mi e

O furnică de optsprezece metri nu există, Cu pălărie pe cap, Nu există, nu există. O furnică trăgând o căruță Plină ochi cu pinguini și

Zebra, calul din tenebre, Saltă, ochiul și-l închide, Sună, sună din vertebre, Când nechează parcă râde. Din grajd iese-n Barbaria Să-nghită

Un glas, o voce care vine de atât de departe Că nu mai face să ne vibreze urechile, Un glas ca o tobă, voalat, Parvine, totuși limpede, până la

Poetul sapă adâncul propriului poem pe marginea căruia bineînțeles va fi mitraliat.

Soarele din strada Bagnolet Nu-i un soare ca ăilalți. Se scaldă-n râu, Își pune o găleată-n cap, Exact ca ăilalți, Dar, când îmi mângâie

— Avez-vous vu le tamanoir ? Ciel bleu, ciel gris, ciel blanc, ciel noir. — Avez-vous vu le tamanoir ? Œil bleu, œil gris, œil blanc, œil noir. —

Rose rose, rose blanche, Rose thé, J’ai cueilli la rose en branche Au soleil de l’été Rose blanche, rose rose, Rose d’or, J’ai cueilli la rose

Gloire ! Gloire au bel hippocampe, Cheval marin, cheval de trempe, Qu’aucun jockey n’a chevauché, Qu’aucun cocher n’a harnaché. Hip ! Hip ! Hip

Y mourir ô belle flammèche y mourir voir les nuages fondre comme la neige et l’écho origines du soleil et du blanc pauvres comme Job ne pas mourir

Pour faire ma barbe Je veux un blaireau, Graine de rhubarbe, Graine de poireau. Par mes poils de barbe ! S’écrie le blaireau, Graine de

I have dreamed of you so much that you are no longer real. Is there still time for me to reach your breathing body, to kiss your mouth and

Marchande de pivoines Au faubourg Saint-Antoine, Chausse tes gros sabots, Couleur d’orange et de pivoine, Et viens sur mon bateau, Pivoine,

Far from me and like the stars, the sea and all the trappings of poetic myth, Far from me but here all the same without your knowing, Far from me

Many times upon a time There was a man who loved a woman. Many times upon a time There was a woman who loved a man. Many times upon a time There

Comme un aveugle s’en allant vers les frontières Dans les bruits de la ville assaillie par le soir Appuie obstinément aux vitres des portières Ses

Mon premier lilas blanc que Lili cueille en branche, Mon deuxième lilas quoi que vous en pensiez, Mon troisème lilas dont la tige se penche, Mon

Long long ago I went through the castle of leaves Yellowing slowly in the moss And far away barnacles clung desperately to rocks in the sea Your

J’ai rêvé tellement fort de toi, J’ai tellement marché, tellement parlé, Tellement aimé ton ombre, Qu’il ne me reste plus rien de toi. Il me

The flower of the Alps told the seashell: \"You\'re shining\" The seashell told the sea: \"You echo\" The sea told the boat: \"You\'re

In order to make a star with five branches Where six would have been the same A circle must first be drawn In order to make a star with five

To slip into your shadow under cover of night. To follow your footsteps, your shadow at the window. That shadow at the window is you and no one