Adio și rouă
de Ovidiu Genaru(2006)
1 min lectură
Mediu
Viață înlocuită cu altceva.
Morminte calde pe cer.
Îngerul meu păzitor
mă pedepsește cu fier.
O mână întinsă de tine
stârnește adieri de cantalup.
Dragostea noastră sub cheie
de jder și de lup.
Nu te plimb în caleașcă și nu
te iau în balansoir
lumea nu ne cunoaște
nu ne spune bonsoir
Căci fiind în pustiu locul acela
e nedefinit în corp
ca și sufletul.
Oarbă și orb.
De zile cu femeie la mijloc
nu mă mai satur nu.
Ultimul Ovidiu al fantasmelor
ultima tu.
Seara cade ca ghilotina
taie plângeri și ziduri în două.
Pe scaunul absenței tale
Adio și rouă.