cămașa ca un fluviu
volumul: sperietoare fără surâs
de Nicolae Petre Stan(2018)
2 min lectură
Mediu
iată
mi-e teamă de apropierea marelui fluviu
îl simt sărutându-mi călcâiul
istoric
îl văd
îl visez
îl reneg
mi-e teamă de apropierea lui
dar uite
apele ca niște mâini
ca niște aripe
cum îmi rătăcesc prin sânge
prin gânduri
îi spun inimii să tacă
să învețe uitarea
cuvintele fluide
ca roiuri de ape
ca roiuri de gloanțe
au îmbătrânit în măduvă
părul iubitei n-are memorie n-are afect
flutură și acum
printre cuvinte
doruri
coșmaruri
până și sunetele
literele
semnele
pe care le zgâriam pe lucruri
disperat
s-au pierdut
până și lumina
ochiului mă ceartă
de neputința de a îmbrăca lumea
într-un cuvânt
marele fluviu mă inundă
nici nu știu dacă sunt
și ce-aș putea cu siguranță să fiu
marele fluviu mă inundă
până în ultima particulă de materie
privesc până nu mai văd nimic
când într-o grea
prelungă tăcere
asemănătoare cu inexistența
cu moartea
sângele începe să bolborosească deodată
turbat
turbat de sincer
ca o lumină vie
crudă
sunt ochiul
ochiul sunt
al existenței voastre
sunt ochiul
de atunci îmi e teamă
de apropierea marelui fluviu
orice aș putea fi
dar cum aș putea eu marele nimeni
să adăpostesc în mine marele fluviu
de unde lumină să-i dau
când negură sunt
(doar luna pentru a-și defini existența
n-are nevoie de un fluviu de întuneric
precum noaptea?)
mă simt mai gol decât golul
mai nimic decât nimicul
nici măcar nu sunt
cuvintele acestea nu le-am scris
sunt urmele trecerii unui cer de negură
care crește în mine
precum diminețile marelui fluviu
se-aude
se-aude
- dar cine mai ești și tu
- sunt cămașa ta și mă mir
cum nu îți e teamă să umbli atât de
gol
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nicolae Petre Stan
- Tip
- Poezie
- An
- 2018
- Cuvinte
- 276
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 76
- Actualizat
Cum sa citezi
Nicolae Petre Stan. “cămașa ca un fluviu.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/nicolae-petre-stan/poezie/camasa-ca-un-fluviuIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.